Papa Francisc lansează un apel la prezervarea patrimoniului religios din Nagorno-Karabah
În contextul acestui exod masiv al armenilor din enclavă şi al disoluţiei anunţate a Republicii autoproclamate Nagorno-Karabah, patrimoniul cultural al acestui teritoriu din Caucaz, considerat drept ancestral de către armeni, se află în pericol, transmite AFP.
„Dincolo de situaţia umanitară a persoanelor strămutate, care este gravă, aş dori să fac un apel pentru protecţia mănăstirilor şi lăcaşurilor de cult din regiune", a declarat Francisc după tradiţionala sa rugăciune Angelus din bazilica Sfântul Petru din Vatican.
„Sper ca ele să poată fi respectate, atât de autorităţi, cât şi de toţi locuitorii, şi protejate ca parte a culturii locale, într-o expresie a credinţei şi în numele unei fraternităţi care ne permite să trăim împreună cu toate deosebirile dintre noi". a adăugat suveranul pontif.
Mai multe sute de biserici, mânăstiri şi pietre tombale datând din secolele XI - XIX se află în Nagorno-Karabah, o enclavă muntoasă care este parte a Azerbaidjanului de la sfârşitul Imperiului Rus, dar care şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, după prăbuşirea URSS.
Odată cu exodul recent şi cu plecarea în special a preoţilor şi călugărilor din mănăstirea Dadivank, despre care se spune că a fost întemeiată în primele zile ale creştinismului de Sfântul Dadi, discipol al apostolului Iuda Tadeu (nu Iscarioteanul), incertitudinile planează asupra acestui patrimoniu inestimabil.
Potrivit „Caucasus Heritage Watch", un proiect care utilizează imagini din satelit pentru a documenta moştenirea armeană locală, 108 mănăstiri, biserici şi cimitire armene medievale şi moderne au fost complet distruse între 1997 şi 2011 în regiunea azeră Nakhichevan, lângă graniţa cu Iranul.
De cealaltă parte, autorităţile armene denunţă profanarea sau degradarea moscheilor şi site-urilor musulmane din zonele aflate sub controlul armean.