Legăturile dintre Casa Regală a Marii Britanii și cea a României. Cum se înrudesc cele două familii monarhice

Regina Elisabeta a II-a și Regele Mihai I au o strabunică celebră, pe Regina Victoria. Astfel, fostul monarh al României este văr și cu regina Elisabeta a II-a, dar și cu prințul consort Phillip.

Povestea legăturii speciale dintre regii noștri și cei ai Marii Britanii începe cu aproape un secol în urmă, grație unui personaj excepțional din toate punctele de vedere. La naștere a primit numele de Marie Alexandra Victoria, prințesă de Edinburgh, dar noi o știm, ca de altfel o lume întreagă, drept regina Maria a României.

Cei care au avut privilegiul de a-i fi contemporani spuneau despre prima regină a României Mari că era o un amestec perfect între rigoarea anglo-saxonă și melancolia slavă. Evident, Maria le avea în sânge pe amândouă. Bunicul său din partea mamei era țarul Alexandru al-II-lea al Rusiei, iar bunica sa dinspre tată era nimeni alta decât regina Victoria a Marii Britanii. Regatul Unit îi datorează "bunicii Europei" patru suverani, printre care și regina Elisabeta și evident urmașii ei, prințul Charles și prințul William.

Când a venit așadar pe lume, la 29 octombrie 1875, într-un conac romantic din sudul Angliei, micuța Marie Alexandra Victoria pornise din start într-o călătorie de care puțini au parte în viață.

Citește și

Legăturile între Prințul Philip și Regele Mihai. Au fost veri și erau născuți în aceeași zi

La doar 16 ani, jocul alianțelor matrimoniale dintre casele regale a logodit-o cu Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Prinț german și nepot al Kaizerului, el era și moștenitorul tronului României. Lor le datorăm trei generații ale Casei noastre Regale: Carol al-II-lea, Mihai I și principesa Margareta.

Pe cupa de argint oferită mirilor de Primăria Bucureștiului după nunta din ianuarie 1893 scrie „Bine ai venit, mireasa de Dumnezeu aleasă, spre a patriei cinstire". Cuvinte profetice, care își vor dovedi puterea două decenii mai târziu.

Cum se întâmplă adesea la căsătoriile aranjate, mariajul cu Ferdinand n-a fost cel mai fericit din lume. Treptat însă, prințul german și prințesa anglo-rusă au învățat să trăiască împreună. Au adus pe lume trei băieți și trei fete. Primul a fost viitorul rege Carol al II-lea, urmat de Elisabeta, Marioara, Nicolae, Ileana și Mircea. Ultimul, din păcate, a murit la doar trei anișori, de febră tifoidă, în timpul Primului Război Mondial.

Tragedia care îi lovise familia n-a împiedicat-o pe Maria să-și îndeplinească îndatoririle oficiale, ba dimpotrivă. Între timp, soțul său devenise regele Ferdidand I, iar ea regină și împreună aveau să devina primii suverani ai României Mari. După doi ani de neutralitate, țara intră în război de partea Antantei, deși avea pe tron un rege de neam german. Cât despre Maria, un diplomat francez își amintea că regina i-ar fi spus la un moment dat că n-o definesc culorile neutre. Și așa a și fost. Cel dintâi sfătuitor al soțului ei, Maria i-a fost alaturi lui Ferdinand în timpul retragerii în Moldova. A îmbrăcat fără rezerve și haina de infirmieră, îngrijind sute de soldați răniți în luptele de la Mărășești, Mărăști și Oituz.

Iar când diplomația prim-ministrului Ionel Brătianu a început să bată pasul pe loc, Maria a plecat la Cogresul de Pace de la Paris. În doar câteva zile, șarmul și dârzenia reginei-soldat din Carpați i-a fermecat pe puternicii lumii. Era începutul unei perioade de glorie pentru Ferdinand și Maria, dar și pentru România. Într-o eră în care dinastiile Habsburgilor, Hohenzollernilor și Romanovilor își pierdeau imperiile seculare unul după altul, Occidentul urmărea uimit fastuoasa încoronare de la Alba Iulia, iar presa străină publica numere întregi dedicate României și regilor ei de poveste.

Cu o țară a carei suprafață se dublase în urma războiului, cu o economie aflată în plin avânt și cu resurse naturale vizate de marile puteri, suveranii României Mari aveau toate ușile deschise. În primul rând la Londra, acasă la verii Mariei. Relațiile dintre cele două case regale aveau să rămână calde, pentru multă vreme. Dovada și imaginile în care Ferdinand și Maria sunt în vacanță în Egipt, alături de regele George al V-lea și de soția sa.

Influența evidentă a noii Românii i-a permis Mariei să țeasă o adevărată pânză de alianțe matrimoniale în Balcani. Carol, aparent cumințit după aventura cu Zizi Lambrino, a fost căsătorit cu prințesa Elena a Greciei. În contrapartidă, cea mai mare fiică a Mariei, prințesa Elisabeta, l-a luat de bărbat pe proaspătul ei cumnat, regele Greciei. Iar sora ei Marioara a devenit regina Iugoslaviei.

Din păcate, prestigiul internațional, fastul primirilor oficiale și vizitele de familie nu puteau decât să aline durerea pe care părinții Ferdinand și Maria o resimțeau din cauza fiului lor cel mare. Fuga lui Carol din Moldova, în plin război, căsătoria cu Zizi Lambrino, nestatornicia celui care urma să moștenească tronul, erau destule motive de îngrijorare. Când Ferdinand a murit, iar primul lor născut Carol a refuzat coroana, Maria a devenit pivotul Casei Regale. I-a stat alaturi nepotului său, proaspătul rege Mihai, în cei trei ani ai Regenței.

Chiar și după venirea la tron a lui Carol al II-lea și zig-zagul său politico-strategic între Londra și Berlinul lui Hitler, Casa Regala a României a avut parte de aceleași onoruri. Așa s-a întâmplat când Carol al II-lea și Marele Voievod de Alba Iulia, viitorul rege Mihai I au vizitat Marea Britanie, Germania și Cehoslovacia.

A urmat însă Al Doilea Război Mondial și verii buni din Londra și București au ajuns de o parte și de alta a baricadei, odată cu țările lor. Abia după abdicarea lui Carol al II-lea, îndepărtarea mareșalului Antonescu de către regele Mihai și întoarcerea armelor împotriva Germaniei, legătură dintre cele două familii regale a revenit la normalitate.

În 1947, când comuniștii sprijiniți de sovietici și tolerați de aliații occidenali îl izolaseră aproape complet, regele Mihai a fost invitat la nunta verișoarei sale, prințesă moștenitoare Elisabeta a Marii Britanii. Dacă la București comuniștii urmăreau fiecare pas al regelui, în Marea Britanie oamenii de rând și-au donat cupoanele care le asigurau hrana și îmbrăcămintea pentru ca viitoarea lor regină să aibă cu ce să-și cumpere o fabuloasă rochie de mireasă demnă de o suverană.

Pe lângă prima ieșire oficială din țară de când devenise rege, Mihai a avut șansa să-și întâlnească la Londra, aleasa inimii, prințesa Ana de Bourbon Parma.

Ce nu știau proaspeții logodnici era că după nicio lună comuniștii aveau să-l forțeze pe regele Mihai să abdice și să-și părăsească țara pentru un exil de 60 de ani.