Klaus Iohannis: ”Rusia este și va continua să fie amenințarea imediată și cea mai directă” VIDEO

Şeful statului a participat la reuniunea în format restrâns organizată de prim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos, în pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, cu participarea preşedinţilor Lituaniei şi Poloniei, a premierilor Albaniei, Belgiei şi Norvegiei şi a secretarului general al NATO, la Haga, Regatul Ţărilor de Jos.

"Rusia este şi va continua să fie ameninţarea imediată şi cea mai directă la adresa securităţii euroatlantice. Prin urmare, trebuie să fim capabili şi pregătiţi pentru a ne consolida şi mai mult postura şi să continuăm să asigurăm sprijinul necesar pentru Ucraina şi pentru partenerii noştri cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova", a declarat preşedintele Iohannis în cadrul unei conferinţe de presă comune cu şefii de stat, premierii şi secretarul general al Alianţei.

Iohannis a subliniat că "Alianţa are nevoie de o postură puternică, pe termen lung, o veritabilă apărare înaintată, capabilă să răspundă tuturor ameninţărilor".

Citește și

Viktor Orban: Puterea lui Putin este stabilă, Rusia ”este o altă lume”. Este imposibil ca Ucraina să câștige războiul

"Dată fiind poziţionarea noastră strategică, România este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a Flancului Estic, printr-o abordare coerentă şi unitară. Aceasta înseamnă asigurarea forţelor, structurilor, capabilităţilor şi echipamentelor necesare, precum şi aranjamentele adecvate de comandă şi control", a completat preşedintele României.

Iohannis a mai spus că summitul NATO de la Vilnius trebuie să aibă rezultate clare şi substanţiale pentru Ucraina şi a arătat că România va continua să fie un susţinător ferm al Kievului.

Şeful statului a subliniat şi că aliaţii nu trebuie să uite de partenerii vulnerabili din regiune, mai ales Republica Moldova şi a arătat că trebuie continuată cooperarea strânsă cu Chişinăul.

"Ucraina rămâne în centrul eforturilor noastre. Summitul trebuie să aibă rezultate clare şi substanţiale pentru Kiev, prin avansarea sprijinului nostru politic şi practic, inclusiv pentru progresul concret, măsurabil al Ucrainei în ceea ce priveşte aderarea la NATO.

Sprijinul României pentru Ucraina şi pentru aspiraţia sa de a deveni un aliat cu drepturi depline este bine cunoscut. Vom continua să fim un susţinător ferm al Kievului", a spus şeful statului.

El a amintit că la summitul NATO care a avut loc la Bucureşti, în 2008, aliaţii au decis că Ucraina va deveni membru NATO.

"La Vilnius, trebuie să ducem acest angajament mai departe. Este vorba despre responsabilitate şi încredere în relaţia noastră cu Ucraina, dar este vorba şi despre credibilitate pentru Alianţă. La Vilnius, aşteptăm cu nerăbdare o întâlnire cu preşedintele Zelenski, sperăm, în formatul noului Consiliu NATO-Ucraina", a spus Iohannis.

El a afirmat că securitatea Republicii Moldova şi cea a Ucrainei sunt conectate şi că securitatea acestor ţări este legată de securitatea transatlantică.

"Nu trebuie să uităm de partenerii noştri cei mai vulnerabili din regiune, mai ales Republica Moldova. Securitatea sa şi cea a Ucrainei sunt conectate. Iar securitatea lor este legată de securitatea noastră transatlantică.

Dacă acestea sunt mai puternice, regiunea noastră este mai puternică, Marea Neagră este mai sigură şi, astfel, întregul teritoriu Aliat este mai sigur.

Trebuie să continuăm să ne angajăm într-o cooperare strânsă cu Chişinăul, mai ales ţinând cont de eforturile uriaşe făcute de această ţară pentru a sprijini securitatea şi stabilitatea din regiune, de la începutul războiului", a spus şeful statului.

El a reconfirmat angajamentul de neclintit al României pentru o Alianţă mai puternică.

"În calitate de Aliat dedicat, România va continua să acţioneze ca furnizor de securitate responsabil în regiunea Mării Negre. Aştept cu nerăbdare Summitul de la Vilnius şi toate rezultatele sale concrete!", a conchis Iohannis.

La reuniunea organizată la Haga la invitaţia prim-ministrului Regatului Ţărilor de Jos, Mark Rutte, au mai participat preşedinţii Lituaniei şi Poloniei, premierii Albaniei, Belgiei şi Norvegiei şi secretarul general al NATO.