Finlanda devine a treia țară care rămâne fără gazele rusești. Ce impact va avea pentru statul nordic

 

Vezi aici ultimele informații despre Războiul din Ucraina | LIVE UPDATE

 

Livrările ruseşti de gaze vor fi oprite de sâmbătă dimineață, a anunţat compania finlandeză de energie. Astfel, după Polonia şi Bulgaria, Finlanda devine a treia ţară care rămâne fără gaze ruseşti.

Pe de altă parte, Rusia va crea noi baze militare, în vestul țării, pentru a contracara extinderea NATO la granițele sale, a declarat ministrul rus al Apărării. Iar Vladimir Putin, suține că a crescut numărul atacurilor cibernetice împotriva Rusiei, comise - susține el - de structuri de stat străine.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „De fapt, împotriva Rusiei a fost declanșată o agresiune totală, se poartă un război în spațiul informațional. Numărul atacurilor cibernetice a crescut semnificativ, inclusiv atacuri integrate. Specialiștii și experții ne arată că hackerii singuri nu pot face asta. Atacurile sunt lansate din state diferite, în același timp și, în mod clar, sunt coordonate. De fapt, acestea sunt acțiuni ale unor structuri statale”.

Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării: „Cereri de aderare la NATO au fost înaintate de cei mai apropiați vecini ai noștri, Finlanda și Suedia. Astfel, tensiunile continuă să sporească în zona de responsabilitate a Districtului militar Vest. Până la sfârșitul anului, 12 unități și divizii militare vor fi formate în Districtul militar Vest”.

Până una alta, tăierea gazului rusesc, anunțată începând de sâmbătă, va avea, totuși, un impact limitat pentru Finlanda. Este vorba cam de 5 la sută din totalul gazului consumat. Folosit mai mult în industrie şi nu pentru încălzirea locuinţelor, aşa cum se întâmplă în alte ţări europene.

Aşa că oprirea robinetului nu descurajează nicidecum aspiraţiile finlandezilor de aderare la NATO. A fost lansată chiar şi o bere tematică. Un cavaler medieval în armură şi logo-ul Alianţei împodobesc cutiile de bere.

Suedia negociază cu Turcia

Între timp, în culise continuă discuțiile menite să înlăture obiecțiile ridicate de Ankara față de primirea Finlandei și a Suediei în NATO. Președintele turc Erdogan pare, însă, de neclintit.

Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei: „Le-am transmis prietenilor noștri că vom spune 'nu' aderării Finlandei și Suediei la NATO și vom continua pe acest drum. Suntem foarte îngrijorați din cauza acestor două țări, în special a Suediei, care este cu certitudine un sediu al teroriștilor. Au impus, de asemenea, sancțiuni împotriva noastră, în privința achizițiilor de armament”.

La finalul unei întâlniri cu președintele american Biden, premierul suedez a spus că poartă negocieri cu Ankara.

Magdalena Andersson, premierul Suediei: „Avem chiar acum un dialog pe mai multe niveluri cu toate statele NATO, inclusiv cu Turcia, pentru a lămuri toate problemele”.

În ceea ce-l privește, preşedintele Biden a declarat ieri că Finlanda şi Suedia îndeplinesc "toate criteriile" pentru a adera la NATO şi a anunţat că va cere Congresului american să aprobe "cât mai rapid posibil" aderarea lor.

Joe Biden, președintele SUA: „Suedia și Finlanda au instituții democratice puternice, armate puternice, economii puternice și transparente și un simț moral puternic. Îndeplinesc toate condițiile NATO și chiar mai mult de atât”.

ONU avertizează în privința unei crize alimentare

Pe de altă parte, oficialii ONU atrag atenţia asupra riscului apariției unei crize alimentare, pentru că grânele ucrainene nu pot fie exportate.

David Beasley, director executiv Programul alimentar mondial: „Eșecul deblocării porturilor din regiunea Odesa va fi o declarație de război adresată securității alimentare a planetei și va duce la foamete, destabilizare și migrație în masă în toată lumea”.

În silozurile ucrainene sunt, în acest moment, aproximativ 22 de milioane de tone de grâu. Iar Statele Unite caută soluții pentru a le scoate din Ucraina pe trasee alternative, dacă Rusia nu le va permite navelor ucrainene să iasă din porturi.

Antony Blinken, secretarul de stat al SUA: „Federația Rusă susține, în mod fals, că sancțiunile impuse de comunitatea internațională sunt de vină pentru înrăutățirea crizei alimentare. Nu sancțiunile blochează porturile de la Marea Neagră sau navele încărcate cu alimente, nici nu distrug drumurile și căile ferate ucrainene. Rusia face asta”.

Potrivit unor oficiali americani citați de presa de la Washington, Statele Unite intenționează să livreze Ucrainei rachete anti-navă performante, pentru a scufunda vasele rusești care mențin blocada porturilor ucrainene.

Senatul american a aprobat cel mai mare pachet de ajutor pentru Ucriana de la începutul invaziei ruse - în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari. Include ajutor militar, economic, dar și asistență umanitară.