Disperați, unii iranieni își vând organele, pentru a face rost de bani cu care să supraviețuiască
Pe fondul agravării crizei economice, mulți iranieni ar fi recurs la vânzarea de organe umane către clienți din străinătate, din cauza sărăciei, avertizează presa iraniană.
Informațiile publicate în media iraniană, citate de Daily Mail, susțin că oamenii vând rinichi, ficat, cornee, măduvă osoasă, spermă și ovule, pentru a-și întreține familiile sau pentru a plăti facturile medicale. Vânzătorii ar obține între 7.000 de dolari și 15.000 de dolari pentru fiecare organ.
Site-ul Iran International citează știri locale, care susțin că intermediarii din această industrie de milioane de dolari ar cumpăra organe, pe care le trimit mai departe în țări precum Emiratele Arabe Unite, Turcia și Irak.
Nu există nicio dovadă că se iau măsuri pentru a opri piața neagră online, în care, de obicei, cumpărătorii procură organele prin constrângere sau înșelăciune.
În 2019, partidul de opoziție din Iran a continuat să susțină că guvernul a aprobat ca persoanele care trăiesc în sărăcie să își vândă organele.
Una dintre victime a declarat pentru publicația locală Jahan-e-Sanat: "Grupa mea de sânge este O negativ și am 22 de ani. Îmi voi vinde rinichiul pentru 5 miliarde de riali (10.000 de dolari). Din cauza problemelor mele financiare, nu am de ales decât să-mi vând rinichiul. Dacă vreți ficatul meu, voi vinde o parte din el pentru 2 miliarde de riali (4.000 de dolari)”.
Rapoartele privind traficul de organe în Iran au crescut în ultimii ani, pe măsură ce Iranul se confruntă cu impactul provocat de sancțiunile dure, precum și cu o contracție a exporturilor de petrol, dar și cu o inflație ridicată.
În 2018 au apărut informații în media despre persoane care așteptau cumpărătorii de organe pe străzile din Karaj, o localitate în nordul Iranului.
”Aștept un client. Îmi voi vinde rinichiul pentru a salva viața fiului meu”, ar fi spus o femeie.
Știrile locale mai spun că vânzătorii-intermediari de organe umane folosesc adesea rețelele de socializare ca instrument de marketing, căutând persoane care au organe de vândut și care ar avea nevoie disperată de bani.
De asemenea, informații neverificate arată că unii oameni ar încerca să cumpere nou-născuți pe anumite site-uri.
Iran Human Rights Monitor - un grup de activiști care lucrează în colaborare cu grupul de opoziție, Consiliul Național de Rezistență (NCRI) - a transmis, înainte de pandemie, că angajații spitalului Khomeini din Karaj își vindeau rinichii pentru a supraviețui.
Un membru al consiliului municipal, Ghadir Mahdavi, a declarat la acea vreme că atunci când a ajuns la centrul de sănătate s-a găsit "în imposibilitatea de a plăti chiria locuinței sau taxele universitare ale copiilor lor de luni de zile, iar din cauza presiunii economice cauzate de lunile de neplată, personalul își vinde rinichii".
În Iran nu este strict ilegal să schimbi un organ, cum ar fi un rinichi, pentru bani. Un raport din 2022 nota că singura intervenție guvernamentală de până acum pe piața iraniană a rinichilor a fost stabilirea unui preț minim pentru întreaga țară.
Raportul notează că bărbații sunt mai predispuși să își doneze rinichii în Iran, din cauza așteptărilor tradiționale de "susținător al familiei".
Încă sub influența Covid-19 și a impactului războiului din Ucraina, situația economică a Iranului s-a înrăutățit, sub presiuni inflaționiste uriașe.
Închiderea întreprinderilor la începutul anului 2020 a intensificat sancțiunile aplicate de la începutul anilor 2010, din cauza unei dispute în jurul programului nuclear iranian.
Iranul a putut beneficia pentru scurt timp de un acord cu cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, pus în aplicare în 2016, pentru a limita activitatea nucleară în schimbul accesului la peste 100 de miliarde de dolari în active înghețate în străinătate, amplificând exporturile de petrol.
Dar alegerea lui Donald Trump în 2016 a făcut ca, în scurt timp, SUA să se retragă din Planul comun de acțiune cuprinzător - cunoscut și sub numele de acordul nuclear - în mai 2018.
Reintroducerea sancțiunilor a dus la o scădere bruscă a PIB-ului iranian, în timp ce experții au avertizat că Iranul făcea progrese în ceea ce privește programul său nuclear.
Abia în ultimii doi ani economia iraniană a început să se redreseze, cu ajutorul unei redresări a serviciilor post-pandemice și a unor exporturi de petrol mai ample - mai ales către China.
Înainte de pandemie, sărăcia în Iran se situa la 27%, crescând cu cinci puncte procentuale, din cauza sancțiunilor.
Sărăcia în Iran este accentuată de inegalitatea profundă, cei mai săraci - 40% dintre ei -înregistrând o contracție mai puternică a cheltuielilor decât media obișnuită.
Inflația a erodat valoarea reală a transferurilor în numerar, lovindu-i cel mai rău pe cei mai săraci.
Un raport publicat în Iran în acest an a arătat că o treime din populația țării trăiește în prezent într-o sărăcie cruntă.
Etichete: criza economica, iran, organe,
Dată publicare:
