Cum va arăta noul Parlament European. Importanţa rezultatului alegerilor din România

Rezultatele provizorii din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, afişate în cursul nopţii de duminică spre luni, arată că alegerile europarlamentare nu au dus la o înfrăngere dramatică a partidelor de centru. Partidul Popular European (PPE) ar urma să obţină, potrivit estimărilor 180 de mandate în noul Parlament European şi ar rămâne astfel cel mai mare grup politic –în scădere însă faţă de legislatura 2014-2019, când a avut 217 locuri.

Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar putea obţine 146 de mandate, faţă de 189 în precedenta legislatură, o scădere mult mai mică decât cea estimată de sondaje, care estimau că social-democraţii riscă să piardă 55 de locuri. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) a înregistrat în schimb o creştere semnificativă, de la 68 la 109 mandate.

Verzii-EFA ar putea obţine 69 de locuri în noul Parlament European iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, 39. În fine, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) sunt creditaţi cu 59 de locuri.

Citește și

Legile adoptate de Parlamentul European care au schimbat definitiv viața cetățenilor UE

Cele două grupuri de extremă dreapta au obţinut, împreună, peste 15% din locuri. Este vorba despre Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF, din care fac parte Adunarea Naţională a lui Marine le Pen şi Liga lui Matteo Salvini) şi grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în care principalele forţe sunt partidul Brexit din Marea Britanie şi Mişcarea 5 Stele din Italia.

În aceste condiţii, e puţin probabil ca extremiştii să joace un rol-cheie în viitorul Parlament European, aşa cum estimau analiştii înainte de alegerile europarlamentare.

Rezultatele alegerilor europarlamentare din România joacă şi ele un rol important – scorul bun obţinut de PNL îi ajută pe populari, în vreme ce S&D ar putea pierde 6 locuri din cauza PSD iar ALDE ar putea fi favorizat de procentul mare de voturi obţinut de USR-PLUS, care va înlocui în grupul liberal ALDE al lui Călin Popescu-Tăriceanu, aducând, cel mai probabil, 8 locuri de europarlamentar. 

Bătălia se dă acum între populari şi social-democraţi, fiecare încercând să formeze o coaliţie care să-i asigure preşedinţia Consiliului Uniunii Europene – competiţia dându-se între Manfred Weber şi Frans Timmermans. Deşi popularii şi-au anunţat iniţial victoria, social-democraţii împreună cu liberalii şi grupurile ecologiste s-ar putea apropia de o majoritate.

Grupul liberal, botezat provizoriu ALDE + Renaissance + USR-Plus - îşi propune să joace un rol-cheie în decizia privind viitorul şef al Comisiei Europene. Liderul ALDE, Guy Verhofstadt, a vorbit despre "o nouă balanţă de putere" şi a spus că susţine orice candidat "care poate constitui o majoritate solidă", dând de înţeles că nu îl susţine pe Weber.

Atât Weber, cât şi Timmermans, au transmis în ultimii ani mesaje dure Guvernului României. În martie, Weber chiar i-a cerut lui Timmermans să sancţioneze PSD, acuzând partidul lui Liviu Dragnea că "vrea să legalizeze corupţia".

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!