Cazurile raportate de China ar fi fost de patru ori mai multe dacă definiţia COVID-19 era utilizată mai devreme
Realizat de oameni de ştiinţă din Hong Kong şi publicat în jurnalul medical The Lancet, studiul vine pe fondul acuzaţiilor aduse de politicieni din Statele Unite şi alte ţări occidentale, conform cărora China ar fi mascat amploarea epidemiei şi nu ar fi împărtăşit informaţii.
Cercetătorii au examinat şapte definiţii clinice ale COVID-19 utilizate de la jumătatea lunii ianuarie până la începutul lunii martie.
A cincea definiţie ar fi crescut numărul cazurilor confirmate de infectare până la data de 20 februarie de la cifra raportată de 55.000 la cea estimată de 232.000, potrivit autorilor studiului.
”Am demonstrat că schimbările definiţiilor de caz au avut, în timp, un efect substanţial asupra proporţiei tuturor infecţiilor identificate drept cazuri şi, prin urmare, a avut totodată un efect considerabil asupra curbei epidemiei”, au scris oamenii de ştiinţă.
Cele 232.000 de cazuri estimate până la 20 februarie ar fi încă ”o subestimare a numărului de infecţii până la acel moment deoarece nu ar fi cuprins unele cazuri uşoare sau asimptomatice”, au adăugat cercetătorii.
Americanii acuză China că a ascuns informații
Guvernele occidentale au pus sub semnul întrebării răspunsul Beijingului la epidemia de coronavirus după ce a anunţat, săptămâna trecută, un salt considerabil al numărului oficial de decese din Wuhan, oraşul în care au fost semnalate pentru prima dată cazuri de contaminare cu acest virus.
Şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, a declarat miercuri reporterilor că Partidul Comunist la guvernare în China nu a dezvăluit informaţii, a ascuns periculozitatea bolii, a distrus probe şi ”i-a cenzurat pe cei care au încercat să avertizeze lumea”.
Preşedintele Donald Trump a afirmat sâmbătă că Beijingul ar trebui să suporte consecinţe, fără a preciza de ce tip, dacă a fost ”responsabil cu bună ştiinţă” pentru pandemia noului coronavirus.