Analist militar: Bahmut nu are prea mare importanță strategică. Atunci de ce mor sute de soldați, zilnic, acolo?

Galerie foto

Potrivit viceprimarului său, Oleksandr Marchenko, au mai rămas doar câteva mii de civili care trăiesc în adăposturi subterane, fără apă, gaz sau energie electrică.

"Orașul este aproape distrus", a declarat el pentru BBC. "Nu există nicio clădire care să fi rămas neatinsă în acest război".

Însă, de ce se luptă atât de aprig Rusia și Ucraina pentru acest morman de moloz? De ce ambele tabere pun la bătaie viețile atâtor soldați pentru a ataca și apăra acest oraș într-o bătălie care a durat mai mult decât oricare alta în acest război?

Analiștii militari - citați de BBC News - spun că Bahmut are o valoare strategică redusă.

Nu este un oraș de garnizoană sau un nod de transport sau un centru major de populație. Înainte de invazie, acolo locuiau aproximativ 70.000 de oameni. Orașul era cunoscut mai ales pentru minele sale de sare și ghips, și pentru imensa fabrică de vinuri.

Nu are o importanță geografică deosebită. După cum a spus un oficial occidental, Bahmut este "un mic eveniment tactic pe o linie de front de 1.200 de kilometri".

Și totuși, Rusia desfășoară resurse militare uriașe pentru a cuceri orașul. Oficialii occidentali estimează că între 20.000 și 30.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți până acum în Bahmut și în jurul acestuia.

Kremlinul are nevoie de o victorie, oricât de simbolică. A trecut mult timp de la vara în care forțele rusești au cucerit orașe precum Severodonetsk și Lisiciansk. De atunci, câștigurile teritoriale pe care le-au obținut au fost progresive și lente.

Așadar, Rusia are nevoie de un succes pe care să îl vândă propagandiștilor pro-Kremlin de acasă. Serhii Kuzan, președintele Centrului ucrainean de securitate și cooperare, a declarat pentru BBC: "Ei luptă într-o misiune politică, nu una pur militară. Rușii vor continua să sacrifice mii de vieți pentru a-și atinge obiectivele politice".

Comandanții ruși vor, de asemenea, să cucerească Bahmut din motive militare. Ei speră că aceasta le-ar putea oferi o trambulină pentru noi câștiguri teritoriale. După cum a remarcat Ministerul britanic al Apărării în decembrie, capturarea orașului "ar permite potențial Rusiei să amenințe zonele urbane mai mari din Kramatorsk și Sloviansk".

Și, apoi, mai este vorba despre grupul de mercenari Wagner, care se află în centrul asaltului.

Liderul său, Evgheni Prigojin, și-a pus în joc reputația sa și a armatei sale private pe cucerirea Bahmut. El a sperat să demonstreze că luptătorii săi se pot descurca mai bine decât armata ”normală” rusească.

El a recrutat mii de condamnați, pe care îi aruncă în apărarea ucraineană, mulți dintre ei spre moarte.

Dacă nu poate reuși aici, atunci influența sa politică la Moscova va scădea. Prigojin este în conflict cu ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, care îi critică tacticile și care acum se plânge că nu primește suficientă muniție. Există, a spus Kuzan, o luptă politică între cei doi bărbați pentru influență la Kremlin, "iar locul acestei lupte este în Bahmut și în împrejurimile sale".

De ce Ucraina apără Bahmut cu atâta perseverență, pierzând mii de soldați?

Principalul scop strategic este acela de a folosi bătălia pentru a slăbi armata Rusiei. Un oficial occidental a spus-o fără menajamente: "Bahmut, din cauza tacticilor rusești, oferă Ucrainei o ocazie unică de a ucide o mulțime de ruși".

Surse din cadrul NATO estimează că la Bahmut mor cinci ruși pentru fiecare ucrainean. Secretarul ucrainean pentru securitate națională, Oleksi Danilov, spune că raportul este chiar mai mare, de șapte la unu.

Aceste cifre sunt imposibil de verificat. Serhii Kuzan a declarat pentru BBC: "Atâta timp cât Bahmut își îndeplinește funcția, permițându-ne să măcinăm forțele inamicului, să distrugem mult mai multe dintre ele proporțional cu pierderile pe care inamicul ni le provoacă nouă, până atunci vom continua, bineînțeles, să ținem Bahmut." Prin apărarea orașului, Ucraina leagă, de asemenea, forțele rusești care ar putea fi desfășurate în altă parte pe linia frontului.

La fel ca Rusia, Ucraina a acordat Bahmut și o importanță politică. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut din oraș o emblemă a rezistenței. Când a vizitat Washingtonul în decembrie, el l-a numit "fortăreața moralului nostru" și a dăruit un steag al Bahmutului Congresului SUA. "Lupta pentru Bahmut va schimba traiectoria războiului nostru pentru independență și pentru libertate", a spus el.

Și dacă Bahmut cade? Rusia ar revendica o victorie, o veste bună, rară, care ar ridica moralul rușilor.

Ucraina ar suferi o pierdere politică, simbolică. Ucrainenii nu ar mai putea să strige "Bahmut rezistă!" pe rețelele de socializare. Dar puțini sunt cei care cred că ar exista un impact militar uriaș. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat: "Căderea Bahmut nu va însemna neapărat că rușii au schimbat cursul acestei lupte".

Mick Ryan, un strateg și fost general australian, crede că nu ar exista un avans rapid al rușilor: "Ucrainenii... se vor retrage în zonele defensive din zonele Kramatorsk pe care au avut opt ani să le pregătească. Iar orașul se află pe un teren mai înalt și mai ușor de apărat decât Bahmut. Orice avansare în regiunea Kramatorsk va fi probabil la fel de sângeroasă pentru ruși, ca și campania sa pentru Bahmut."

Așadar, poate că ceea ce contează cel mai mult în bătălia pentru Bahmut este câte pierderi a suferit fiecare parte și ce ar putea însemna asta pentru următoarea fază a acestui război.

Va suferi Rusia atât de multe pierderi încât capacitatea sa de a organiza noi ofensive va slăbi?

Sau Ucraina va pierde atât de mulți soldați încât armata sa va fi mai puțin capabilă să lanseze o contraofensivă, mai târziu, în primăvară?