Alegeri în Franța. Surpriză mare la rezultatele exit-poll. Marele câștigător este, de fapt, Noul Front Popular

Galerie foto

O coaliție de stânga care s-a reunit în mod neașteptat înaintea alegerilor anticipate din Franța a câștigat cele mai multe locuri parlamentare în urma votului, potrivit proiecțiilor sondajelor de duminică, citate de Associated Press.

Proiecțiile surprinzătoare au plasat alianța de centru a președintelui Emmanuel Macron pe locul al doilea, iar extrema dreaptă pe locul al treilea.

Noul Front Popular (NFP) a obţinut o victorie în alegerile legislative anticipate din Franţa, cu 180-215 mandate, potrivit Insitutului Ifop, relatează Le Figaro.

Tabăra prezidenţială se clasează pe locul doi, cu 150-180 de mandate, potrivit Ifop.

Partidul Rassemblement National (RN., extremă dreapta) şi aliaţii săi sunt creditaţi cu 120-150 de mandate.

Partidul Les Républicains (LR, dreapta) şi alte formaţiuni de dreapta urmează să obşină 60-65 de mandate.

Diverse formaţiunide stânga sunt creditate, la rândul lor cu zece mandate.

Lipsa majorității pentru o singură alianță a aruncat Franța în turbulențe politice și economice.

Rezultatele finale vor fi cunoscute în cursul zilei de luni pentru aceste alegeri anticipate extrem de volatile, care au fost convocate în urmă cu doar patru săptămâni, fiind un pariu uriaș pentru Macron.

De altfel, premierul Franței, Gabriel Attal, și-a anunțat deja demisia, iar duminică seara au avut loc incidente violente în Paris.

După triumful extremei drepte din primul tur, miza momentului a fost limitarea câștigurilor partidului "Adunării Naționale", mai ales că liderul acestuia, Jordan Bardella, a transmis că va refuza funcția de premier dacă nu are majoritate absolută sau măcar stabilă.

Astfel, votul deschide calea unei mari coaliții, între stânga și centru, deja evocată de actualul premier.

Se pare că, în primul tur, ”francezii au vrut să-l pedepsească pe președintele lor, Emmanuel Macron”.

Prezența la vot a fost ridicată: Cu trei ore înainte de închiderea urnelor, prezența la vot era de 59,71% - cea mai mare participare din 1981.

Alegeri în Franța. Primele declarații: Prim-ministrul ar trebui să "plece"

Liderul stângii radicale franceze Jean-Luc Melenchon, al cărui partid este membru al coaliţiei numite Noul Front Popular, care s-a clasat pe primul loc după al doilea tur desfăşurat duminică al alegerilor legislative, a declarat că prim-ministrul ar trebui să "plece", iar alianţa de stânga ar trebui să "guverneze", transmite France Presse.

"Poporul nostru a respins în mod clar cea mai proastă soluţie", a declarat Melenchon, în timp ce extrema dreaptă, iniţial aşteptată să câştige, s-a clasat în cele din urmă pe locul al treilea.

Cronologia evenimentelor - duminică, 7 iulie - LIVE UPDATE:

ora 21.05 Câștigătorul, conform estimărilor exit poll-urilor, este Noul Front Popular

Cu 175 la 205 deputați, Noul Front Popular s-a clasat pe primul loc în aceste alegeri legislative în ceea ce privește numărul de locuri, anunță televiziunea BFMTV.

Marele câștigător din primul tur, Adunarea Națională (RN) a căzut în cele din urmă, în turul al doilea, cu 115 la 150 de mandate. Între aceste două forțe, coaliția prezidențială Ensemble și-a pierdut majoritatea relativă și a obținut între 150 și 175 de deputați.

Nici o majoritate absolută în vedere în Adunarea Națională.

Noul Front Popular ar trebui să devină principala forță în hemiciclul de la Palais-Bourbon, cu 175 până la 205 deputați, potrivit proiecției noastre Elabe pentru BFMTV, RMC și La Tribune de duminică. Tabăra prezidențială ar urma pe locul al doilea , cu o estimare de 150 până la 175 de locuri (față de 245 în Adunarea ieșeană). Ea își pierde majoritatea relativă, dar rămâne a doua forță în Adunare. Lider în primul tur, Raliul Național și aliații săi ar fi în cele din urmă distanțați , cu 115 până la 150 de locuri.

ora 20.50 Poliția se adună în fața Adunării Naționale a Franței pe măsură ce se apropie exit-poll-ul

Dubele poliției sunt parcate acum în fața clădirii Adunării Naționale a Franței din Paris, pe măsură ce turul al doilea intră în faza finală, notează Euronews.

Politicienii au avertizat cu privire la posibilele violențe din această seară, odată cu aflarea rezultatelor și au îndemnat cetățenii să ia măsurile de precauție necesare.

Un exit-poll este așteptat la ora 20.00 CET.

ora 18.30 Prezenţă la vot de 59,71%

Prezenţa la vot în turul doi al alegerilor legislative anticipate era la ora locală 17.00 (18.00, ora României) de 59,71%, anunţă Ministerul francez de Interne, relatează BFMTV, potrivit News.ro.

Este vorba despre o creştere faţă de primul tur, când a rămas sub pragul de 60%, la 59,39%. Prezenţa finală a fost atunci de 66,7%.

În 2022, ea era de 38,11%, la ceeaşi oră.

În primul tur, la 30 iunie, prezenţa finală la urne era de 66,71%, fără precedent de la dizolvarea Adunării Naţionale în 1997, urmată de o coabitare a lui Jacques Chirac cu Lionel Jospin.

De la introducerea mandatului prezidenţial de cinci ani (quinquennat) în 2022, alegerile legialtive sunt organizate de obicei după alegerile prezidenţiale şi sunt marcate de un absenteism puternic.

Prezenţa la urne este singura cifră care poate fi comunicată înainte de închiderea secţiilor de votare, la ora locală 20.00 (21.00, ora României).

Atunci se vor prezenta primele estimări ale celui de-al doilea tur, rezultatele detaliate şi proiecţia viirtoarei Adunări Naţionale.

ora 14.50 Ministrul de externe rus Serghei Lavrov: ”Alegerile din Franţa nu amintesc prea mult de o democraţie”

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că alegerile legislative anticipate care au loc în Franţa "nu prea amintesc de o democraţie", într-un interviu publicat duminică, scrie EFE.

În opinia lui Lavrov, al doilea tur al alegerilor din Franţa, "luând în calcul cele întâmplate, a fost conceput pentru a manipula voinţa alegătorilor exprimată în primul tur".

Şeful diplomaţiei ruse a indicat că, pentru al doilea tur, "unii candidaţi îşi retrag candidaturile".

ora 14.00 Unii lideri politici francezi au votat deja

Prim-ministrul Gabriel Attal a fost primul care a votat, la ora locală 10:00 (8:00 GMT) în Vanves (departamentul Hauts-de-Seine), unde speră să-şi reînnoiască mandatul.

Fostul preşedinte socialist Francois Hollande (2012-2017), a votat la ora locală 11:22 la Tulle, în departamentul Correze (centru), unde candidează după ce a revenit în politică activă pentru aceste alegeri.

Mai înainte, Eric Ciotti, preşedintele partidului conservator Republicanii (LR), votase în Nisa ( sud-est), unde a ocupat primul loc în primul tur pentru realegerea sa pentru un nou mandat.

Fostul premier Elisabeth Borne a votat la Vire (Normandia, nord-vest) la scurt timp după ora 11:00, unde este candidată pentru reînnoirea mandatului.

Preşedintele Emmanuel Macron a votat, ca de obicei, însoţit de soţia sa, Brigitte, în micul oraş de coastă Le Touquet (nord), unde ambii sunt înregistraţi.

Şi lidera extremei dreapte Marine Le Pen, al cărei partid, Adunarea Naţională (RN), este favorit la câştigarea acestor alegeri, urma să voteze în fieful ei electoral din Henin-Beaumont (nord).

Lucru obişnuit în Franţa, niciunul dintre politicieni nu a dat declaraţii presei după ce şi-a exprimat votul.

ora 13.30 Rată ridicată de participare la vot

Rata de participare la turul doi al alegerilor legislative anticipate din Franţa a crescut la prânz (10:00 GMT), la 26,63%, faţă de 25,9% la aceeaşi oră în primul tur, a anunţat Ministerul de Interne, citat de AFP.

Această cifră este cea mai mare pentru alegerile legislative de la scrutinul din 1981 (28,3%), marcat de sosirea stângii la putere.

În primul tur de scrutin de duminică trecută, participarea ajunsese la 25,9% la aceiaşi oră. La alegerile din 2017, participarea la turul doi a fost de 18,99%.

Prezenţa mare la vot de până acum arată interesul deosebit pe care francezii îl acordă acestor alegeri, în care pentru prima dată extrema dreaptă a lui Marine Le Pen ar putea ajunge pe primul loc şi ar putea prelua puterea, notează EFE.

Primele date oficiale privind participarea la vot au venit după ce, potrivit mass media franceze, în numeroase zone din ţară s-a înregistrat o prezenţă semnificativă la urne, iar votul s-a desfăşurat în mod normal şi fără incidente.

ora 11.00 Alegerile din Franţa pun presiune pe euro şi pe pieţele financiare

Al doilea tur de scrutin din Franţa pune sub presiune moneda euro şi pieţele financiare, iar diversele promisiuni de campanie făcute de extrema dreaptă dar şi extrema stângă vor fi foarte costisitor de pus în practică, consideră Bogdan Maioreanu, analist şi comentator de piaţă al eToro.

"Scenariile privind componenţa parlamentului francez - Adunarea Naţională - sunt în principal două, iar rezultatele lor sunt legate de evoluţia datoriei publice a ţării. Diversele promisiuni de campanie făcute de extrema dreaptă dar şi extrema stângă din Franţa înaintea alegerilor anticipate au ceva în comun: toate vor fi foarte costisitor de pus în practică. Cel mai probabil scenariu pentru turul al doilea este o Adunare Naţională fără majoritate absolută, ceea ce creează provocări semnificative în formarea unui nou guvern", a explicat Maioreanu, potrivit Agerpres.

Acesta a subliniat, însă, că acest scenariu este, probabil, cel mai puţin nefavorabil scenariu pentru pieţele financiare, deoarece elimină riscul unui derapaj major al finanţelor publice şi al unei creşteri bruşte a datoriei Franţei, care ar fi cauzate de programele economice ale RN (Rassemblement National) şi respectiv partidele din alianţa de stânga NFP (Noul Front Popular).

În plus, ca semn că pieţele privesc acest scenariu principal ca fiind cel mai posibil, spread-ul dintre randamentele obligaţiunilor germane şi franceze pe 10 ani este în uşoară scădere, semn al încrederii investitorilor în stabilitatea financiară a zonei euro, în ciuda provocărilor şi incertitudinilor care persistă, susţine analistul citat.

ora 08.00 Aproximativ 300 de cetăţeni francezi - aşteptaţi la urne, în Bucureşti

Aproximativ 300 de cetăţeni francezi sunt aşteptaţi la urne, în Bucureşti, pentru al doilea tur al alegerilor parlamentare anticipate care au loc duminică în Franţa, a informat ambasada acestei ţări, la solicitarea Agerpres.

Singura secţie de vot din România este deschisă la Ambasada Franţei din Bucureşti, în intervalul 8,00 - 18,00.

Cetăţenii trebuie să prezinte, pentru a vota, un document de identitate francez - carte de identitate, paşaport sau permis de conducere.

În aceeaşi măsură, cei care au dublă cetăţenie pot prezenta şi cartea de identitate emisă de o altă ţară UE.

Potrivit legislaţiei, alegătorii din diaspora franceză îşi pot exprima opţiunea şi online.

Conform Ambasadei Franţei la Bucureşti, la primul tur al alegerilor, în urmă cu o săptămână, s-au prezentat la urne, în Capitala României, 359 de persoane. Atunci, din ţara noastră au votat online pentru reprezentanţii Legislativului francez 987 de persoane.