Un nou mesaj către bănci să mai ieftinească creditele. BNR a redus dobânda de politică monetară de la 6,75% la 6,5% pe an
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 7 august 2024, a hotărât următoarele: Reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2024”, a anunțat, într-un comunicat, banca centrală a României.
După puseul inflaționist din ultimii doi ani (cauzat majoritar de explozia prețurilor la produsele energetice pe fondul invaziei ruse din Ucraina) creșterea IPC a încetinit vizibil, cu precizarea că în primele cinci luni ale acestui an România a reușit „performanța” de a fi campioana UE la inflație.
În timp ce menținerea unei dobânzi de politică monetară la un nivel mai înalt este de natură să tempereze presiunile inflaționiste, o dobândă-cheie prea mare poate afecta serios economia, gâtuind creditarea, una dintre principalele surse de consum și de investiții.
„Rata anuală a inflației a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94 la sută, sub nivelul prognozat, de la 5,12 la sută în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflația de bază și de prețul combustibililor, contrabalansate parțial ca impact de creșterea prețului gazelor naturale”, explică BNR în comunicatul oficial.
Politica monetară a BNR este legată, chiar dacă nu direct, de politica fiscală a guvernului, însă. De exemplu, dacă Guvernul are politici de creștere în masă a salariilor bugetarilor și duce bugetele spre deficite mari, apar tensiuni în piață, unde se va pune presiune pe dobânzi, pentru că statul va fi forțat să se împrumute pentru a acoperi deficitul, în timp ce majorările salariale în masă suplimentează cererea și pot alimenta semnificativ inflația.
„Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele șase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna acestui an. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie”, precizează banca centrală la capitolul „riscuri internet”.
Pe partea de riscuri externe, „incertitudini semnificative sunt asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, pe fondul modificărilor legislative și al secetei prelungite din acest an, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice. Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice”, se precizează în comunicatul BNR.