ONU: Peste 1 miliard de mese cu mâncare sunt aruncate în fiecare zi, deși 730 de milioane de oameni suferă de foame

Aproximativ o cincime din alimente sunt irosite, uneori din cauza risipei sau a unei planificări necorespunzătoare, alteori din cauza lipsei de acces la refrigerare sau depozitare, potrivit unui nou raport ONU privind indicele risipei alimentare, citat de The Guardian, la un cost global de aproximativ 1 miliard de dolari pe an.

Gospodăriile casnice sunt responsabile pentru cea mai mare parte a risipei alimentare din lume - aproximativ 60% din cele 1 miliard de tone de alimente aruncate anual.

Dar sistemele alimentare comerciale sunt, de asemenea, un contributor substanțial: serviciile alimentare au reprezentat 28% din deșeuri, iar comerțul cu amănuntul aproximativ 12% în 2022, cele mai recente date disponibile.

Aceste cifre exclud un procent suplimentar de 13% din alimentele care se pierd în lanțul de aprovizionare cu alimente, între recoltă și piață, adesea din cauza respingerii sau a stricării alimentelor comestibile.

Citește și

Fără risipă alimentară. Statele UE trebuie să vândă și fructele și legumele ”urâte”, deformate sau cu pete

Această risipă nu numai că risipește resursele naturale, dar contribuie în mare măsură la criza climatică și la cea a biodiversității, fiind responsabilă pentru aproape 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră și înlăturând fauna sălbatică din agricultura intensivă, deoarece mai mult de un sfert din terenul agricol din lume este destinat producției de alimente care sunt ulterior irosite.

Inger Andersen, directorul executiv al Programului ONU pentru Mediu, care a redactat raportul împreună cu programul britanic Waste and Resources Action Programme (Wrap), a descris risipa de alimente ca fiind "o tragedie globală" și a pus în contrast această situație cu faptul că o treime dintre oameni se confruntă cu insecuritatea alimentară, neștiind de unde vor primi viitoarele lor mese.

Andersen a declarat: "Milioane de oameni vor suferi de foame astăzi, deoarece alimentele sunt irosite în întreaga lume. Nu numai că aceasta este o problemă majoră de dezvoltare, dar impactul acestor deșeuri inutile provoacă costuri substanțiale pentru climă și natură."

Puține țări dispun de planuri de reducere a risipei alimentare și majoritatea nu o includ în propunerile lor de reducere a emisiilor de carbon.

În prezent, ONU dispune de date fiabile din peste 100 de țări, ceea ce le-a permis cercetătorilor să afirme cu certitudine că risipa de alimente este o problemă globală, care afectează atât țările în curs de dezvoltare, cât și lumea bogată și risipitoare.

Se pare că se aruncă mai multă mâncare în țările calde, poate ca urmare a timpului mai scurt de deteriorare a alimentelor la temperaturi mai ridicate, a lipsei accesului la refrigerare și a consumului mai mare de alimente proaspete cu mai multe părți necomestibile.

Gospodăriile mai sărace tind, de asemenea, să arunce alimentele la gunoi la o rată nu mult mai mică decât cele cu venituri mai mari: acestea au fost responsabile în medie pentru aproximativ 7 kg de deșeuri pe persoană în minus pe an față de gospodăriile mai bogate. Acest lucru poate reflecta mai mulți factori, inclusiv lipsa accesului la refrigerare și depozitare adecvată, dependența de alimente de calitate inferioară și lipsa de timp pentru a pregăti mese nutritive.

Harriet Lamb, directorul executiv al Wrap, a cerut țărilor să ia măsuri. "Avem nevoie de o mai mare acțiune coordonată pe toate continentele și lanțurile de aprovizionare,. Fie că este vorba despre filantropie, afaceri sau guvern, actorii trebuie să se ralieze în spatele programelor care abordează impactul enorm pe care risipa de alimente îl are asupra securității alimentare, a climei și a portofelelor noastre."

În întreaga lume, aproximativ 79 kg de alimente sunt irosite anual pe persoană.

Însă în unele țări, printre care Regatul Unit, Australia, Indonezia, Mexic și Africa de Sud, risipa de alimente a fost redusă substanțial începând cu 2007. Japonia și-a redus risipa de alimente cu aproape o treime, iar Marea Britanie cu aproximativ 18%.

Lisa Moon, directorul executiv al Global FoodBanking Network, a făcut apel la comercianții cu amănuntul și la producătorii de alimente să colaboreze mai strâns cu băncile alimentare pentru a reduce risipa și pentru a aborda criza foametei și a costului vieții.

Ea a declarat: "Banca de alimente este un model important și unic în reducerea pierderilor și a risipei de alimente, deoarece băncile de alimente nu numai că lucrează cu ferme, producători, comercianți cu amănuntul și servicii alimentare pentru a salva alimente sănătoase, dar se asigură și că alimentele ajung pe mesele persoanelor care se confruntă cu insecuritatea alimentară.

Trebuie să continuăm să investim în soluții conduse de comunități, precum și să promovăm politici mai puternice privind deșeurile alimentare pentru a construi sisteme alimentare care să hrănească oamenii și planeta."

În Marea Britanie, guvernul a anunțat o finanțare de 295 de milioane de lire sterline pentru consiliile locale pentru a organiza colectări săptămânale de deșeuri alimentare, cu scopul de a composta și de a preveni ca deșeurile alimentare să ajungă la groapa de gunoi, unde putrezirea lor generează metan, un puternic gaz cu efect de seră.

Dovezile arată că colectarea separată a deșeurilor alimentare poate încuraja oamenii să își schimbe obiceiurile, deoarece aceștia văd clar cât de mult din ceea ce cumpără ajunge la gunoi.