Considerate „mâncarea săracului” în România, cartoful și fasolea încep să aibă prețuri mari

Importurile din care ne asigurăm o mare parte din consum au dictat prețurile, iar ca să impulsioneze producția autohtonă, ministrul Agriculturii anunță programe de susținere a fermierilor care cultivă aceste legume.

Pentru cartof sunt disponibile 15 milioane de lei - ajutor pentru fermieri ca să își reducă din costuri - și 50 de milioane de euro pentru construcția de depozite.

Fasolea, în schimb, a fost inclusă de programul de producție a legumelor în spații protejate, unde ajutorul poate ajunge la 4000 de euro pe an.

Aliment de bază în gospodăriile din România, cartoful a înregistrat în ultimul an cea mai mare creștere de preț dintre legume. Acum este cu 30 la sută mai scump decât în februarie 2021 - chiar dacă producătorii autohtoni cer pentru el același preț ca în toamnă.

Citește și

Guvernul vrea să redeschidă minele închise în ultimul deceniu. Vor fi extrase materii valoroase, de care UE e dependentă

Mircea Costinaș, vicepreședinte Federația Cultivatorilor de Cartofi: ”Prețul cartofului este același care a fost și astă toamnă: 1,2 - 1,3. Majorarea se datorează importurilor care au venit cu prețuri mult mai mari față de anul trecut.”

Conform Institutului Național de Statistică, un român mânăncă, în medie - în fiecare an - peste 90 de kilograme de cartofi. Ca să acopere consumul, România aduce cartofi din străinătate. 60 la sută din necesar vine din import, din țări precum Germania, Belgia, Franța, Olanda și Polonia.

În 2020, importurile s-au ridicat la aproape 50 de milioane de euro. Cu 10 ani în urmă, cumpăram cartofi din alte țări de numai 14 milioane de euro:

- 1990 - 289.614 HA - 2020 - 176.396 HA

Importurile au crescut pe măsură ce suprațata cultivată cu cartofi în România a scăzut: de la aproape 300.000 de hectare în 1990 la mai puțin de 180.000 în 2020.

Ministerul Agriculturii promite un program de susținere pentru producători.

Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii: ”Va fi sub forma unei prime directe către fermieri, astfel încât să reducem o parte din costurile pe care ei le au. Din păcate, spațiile de depozitare sunt destul de reduse de aceea, în viitorul plan strategic am alocat o suma de 50 de milioane de euro pentru construcția de depozite de cartofi.”

Fasolea, o altă legumă des întâlnită pe mesele românilor, s-a scumpit și ea în ultimul an. Creșterea a fost de peste 6 la sută - potrivit Institutului Național de Statistică

Prețuri medii lunare, potrivit datelor INSSE: - septembrie 2021 - 11,74 lei - octombrie 2021 - 12,64 lei - noiembrie 2021 - 12,84 lei - decembrie 2021 - 12,72 lei - ianuarie 2022 - 12,7 lei

În ianuarie, kilogramul se vindea la raft cu 12,7 lei - cu un leu mai mult decât în septembrie, anul trecut. Și în acest caz, producătorii autohtoni susțin că scumpirea a fost determinată de importuri.

Dănuț lacurezeanu, preprezentant producători locali: ”Pe cât posibil trebuie să încercăm să cumpărăm local”

Producția autohtonă nu asigură, însă, tot necesarul. Dacă acum un deceniu recoltam peste 21.000 de tone de fasole, acum mai adunăm doar 11.000 de tone. Importurile s-au triplat în ultimii cinci ani și au ajuns să acopere 70 la sută din consum.

Ca să impulsioneze cultura de fasole, statul anunță subvenții, însă doar pentru cei care promit producții mari, de cel puțin 850 de kilograme la hectar.

Silvia Hicea, Direcția Agricolă Cluj: ”Este sprijinul cuplat vegetal care vine din bani ai Uniuni Europene. Anul trecut a fost 115 euro/ha. Se va menține și după 2023 încolo acest sprijin.”

În ultimul an, legumele s-au scumpit cu aproape 15 la sută. Ca să oprească prețurile din creștere, ministerul Agriculturii spune că are în plan să îi susțină mai mult pe producătorii locali. 225 de milioane de lei sunt disponibile doar pentru cei care cultivă legume.