Ce soluții au găsit firmele românești pentru a putea trece de criza provocată de coronavirus

Ca să fie siguri că nu rămân cu marfa în depozit, producătorii de brânzeturi au schimbat produsele clasice cu unele cu termen mai mare de valabilitate. Și nu mai vând către hoteluri și restarante, ci mai mult în hypernaketuri. Alții duc fructe și legume la ușa oamenilor, care le plătesc abia la salariu.

La o fermă de lapte din Ialomița, patronii au pierdut din cauza crizei generate de Covid, peste jumătate de milion de euro. Înainte vindeau produse lactate către restaurante și hoteluri din toată țară. Acum au fost nevoiți să se reorinteze către hypermaketuri. Și nu oricum, cu o nouă strategie. Adrian Cocean, patron fermă de lapte: “Am început să producem brânză cu termen de valabilitate mai lung. Această brânză are termen de valabilitate de 30 de zile. Ne va ajuta să procesăm tot laptele fermei și să încasăm banii ca să putem continua activitatea”. Mai au un plan curajos. Adrian Cocean: “Este momentul oportun pentru ca atât Marea Britanie cât și Germania au rămas în această periodă fără produse pe raft”. Și unii distribuitori de legume și fructe au găsit soluții să nu mai rămână cu marfa, de când nu mai au solicitări de la restaurante. Fac abonamente pentru acasă.

Gabi Stângă, patron firmă de distribuție legume-fructe: ”Clientul ne contactează ori prin email, ori pe numărul nostru de comenzi de telefon, ne lasă datele, îi trimitem pe email o convenție. Noi le oferim ingredientele pentru mânacarea de zi cu zi, ei ne plătesc fie dacă au în momentul respectiv, fie la salariu. Restaurantele sunt închise total înăuntru, baza era practic înăuntru, acum prin comenzile la oameni, la domiciliu, resuscităm un pic businessul nostrum”. În Prahova, proprietarul unor sere în care cultivă peste 40 de plante aromatice este decis chiar să facă investiții prin programul IMM INVEST. Ștefan Ciuta, inginer horticol: ”Microplantele de brocoli, cu un conținut ridicat de calciu și vitamina C. Mircorplantele de busuioc verde este materie prima pentru sosul pesto, folosit cel mai adesea în prepararea pastelor”. Cristian Tudor, antreprenor în agricultură: ”Direcția banilor este în culturile clasice, dar și în spațiile noi de producție de tip agricultură vertical. De exemplu avem câteva magazine de tip retail modern, supermarketuri mari, aceste microsere amplasate fix în mijlocul raionului de legume-fructe”. În ultimele luni, nu numai hotelierii și cei care au restaurante au fost afectați serios de restricții, ci și furnizorii lor - producătorii români care au învățat pe pielea lor că nu e bine să depinzi de un singur client.