Care ar putea fi impactul real al suprataxării marilor companii cu 1% din cifra de afaceri. Greșeala Guvernului - Analiză

Necesitatea imediată a Guvernului României de a acoperi o „gaură” bugetară estimată la circa 40 de miliarde de lei doar pe anul în curs forțează Executivul de la București să caute noi surse de venit la buget.

Printre propunerile, neasumate oficial încă, venite de la Palatul Victoria se numără și o suprataxă de 1% din cifra de afaceri a marilor companii (cu afaceri de peste 50 de milioane de euro în anul precedent).

Această nouă taxă, însă, ar reprezenta de fapt o dublă impozitare a firmelor (care plătesc deja, dacă este cazul, impozit pe profit) și ar alimenta inflația care și așa este foarte ridicată, avertizează Confederația Patronală Concordia într-o analiză. 

Mai mult, atrag atenția reprezentanții mediului de afaceri, măsura va afecta sectoare foarte competitive, cu un aport ridicat la creșterea economică a României. Simplu spus: prin această măsură Guvernul ar putea încetini și mai mult creșterea economică a României. 

Citește și

Parlamentarii se întorc la muncă. Începe a 2-a sesiune a anului. Este aşteptat pachetul cu măsuri fiscale anunțat de Ciolacu

O altă mare problemă o reprezintă chiar companiile de stat, care ar urma și ele să fie taxate, în condițiile în care majoritatea sunt, oficial, pe pierdere și cu datorii imense chiar către bugetul general consolidat, după cum Știrile ProTV a scris recent. 

Noua taxă ar urma să fie aplicată unui număr de 1.092 companii, după cum estimează Concordia, în analiza ei. 

Anul trecut, companiile vizate au plătit un impozit pe profit total în valoare de peste 2,58 de miliarde de euro.

„În baza cifrelor din 2022, din 1092 companii incluse în analiza Concordia, 756 ar fi fost eligibile pentru noul sistem fiscal, deoarece impozitul pe profit plătit anul trecut nu depășește 1% din cifra de afaceri înregistrată, iar 335 companii ar plăti în continuare 16% pe profit”, se arată în analiza citată.

Pe aceste date, statul ar aduce la buget 6,18 miliarde de lei (1,23 miliarde de euro) în plus dacă ar introduce măsura.

În timp ce statul a câștigat din impozitul de 16% pe profit aproape 12,9 miliarde de lei în 2022, implementând o taxă de minimum 1% din cifra de afaceri, încasările de la cele 756 de companii eligibile ar fi de aproape 9,1 miliarde de lei, iar încasările de la cele 335 companii care plătesc în continuare impozit pe profit ar fi de aproape 10 miliarde de lei. În total, 19,06 miliarde de lei, comparat cu cei 12,88 miliarde de lei colectați în 2022, se mai arată în analiză.

„Pragul adus în discuție, de 50 de milioane de euro, este problematic, dincolo de efectele negative ale unei taxe pe cifra de afaceri în sine. Acest prag vădit aleatoriu – impus din rațiuni politice și pe niciun fundament economic – generează distorsiuni concurențiale între companiile similare, dar care se află de-o parte și de cealaltă a pragului”, se arată în analiza Concordia.

Patronatul oferă și un exemplu: o companie cu cifra de afaceri de 49 de milioane de euro și profit fiscal de 3 milioane de lei ar plăti impozit pe profit de aproape 480.000 de lei, în timp ce o companie cu o cifra de afaceri de 50 de milioane de euro și același profit ar trebui să plătească 2,5 milioane de lei, adică de peste cinci ori mai mult.

Confederația Patronală Concordia arată în analiză care ar putea fi, în estimarea ei, principalele efecte ale introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri. Astfel:

- vor crește prețurile, deoarece companiile vor transfera costurile către consumator; - România și-ar pierde din atractivitate pentru investitorii străini din nivelul ridicat de taxare a companiilor și a nivelului de muncă; - taxa va diminua capacitatea de export și va afecta balanța comercială a României; - descurajarea marilor proiecte de investiții private, inovarea și investițiile în tehnologie; - descurajarea reinvestirii profitului și creșterea capacității de producție.

Știrile ProTV a scris recent despre importanța investițiilor străine în România precum și despre gradul ridicat de reinvestire a profitului obținut pe plan local de către „străini”. 

În același timp, Patronatul descrie măsura ca fiind prociclică și discriminatorie, astfel că ar putea duce la contracția Produsului Intern Brut (PIB), dar și la apariția unor practici de evitare, precum transferul sau relocarea unei părți din cifra de afaceri către entități din același grup.

Soluții adecvate pentru rezolvarea problemei colectării scăzute sunt, în opinia Patronatului, digitalizarea ANAF, modernizarea Inspecției Muncii și creșterea capacității de colectare de TVA.

„Creșterea cheltuielilor bugetare, care nu sunt susținute de o

reformă în zona administrației fiscale, de eficientizarea procesului de digitalizare fiscală și de creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare și conformării fiscale a contribuabililor, contribuie, în fapt, la transferarea presiunii bugetare și a poverii către mediul privat”, se arată în analiză.