Scrutinul în Europa. Alegerile i-au slăbit pe Macron şi Merkel şi l-au întărit pe Sanchez

1) Macron a pierdut pulsul în faţa lui Le Pen, iar Verzii au făcut progrese.

Partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen a câştigat alegerile europene din Franţa, devansând Republica în Marş, formaţiunea preşedintelui Emmanuel Macron.

Le Pen i-a cerut preşedintele Macron să dizolve Adunarea Naţională şi să organizeze alegeri legislative "pentru a cunoaşte adevărata opinie a ţării".

Extrema dreaptă câştigase deja la scrutinul european din 2014, dar de data aceasta triumful său a fost însoţit, în plus, de prăbuşirea partidelor tradiţionale: conservatorii şi socialiştii.

Citește și

Cadouri pentru cei care au mers la vot. Ce a pățit o taximetristă care a oferit curse gratuite

O altă surpriză a venit din partea Verzilor, care s-au clasat pe locul al treilea, depăşind partidul conservator Republicanii, a doua forţă politică din Parlamentul francez.

2) Verzii au depăşit social-democraţii în Germania

Conservatorii cancelarului Angela Merkel se menţin drept prima forţă în Germania, cu o pierdere notabilă de voturi şi în contextul ascensiunii puternice a Verzilor, care îi depăşesc pe social-democraţi.

Aceste rezultate constitue un obstacol în calea coaliţiei lui Merkel, alcătuită din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Socialist-Creştină din Bavaria (CSU), iar Partidul Social Democrat (SPD) partener, scade cu aproape douăsprezece puncte faţă de precedentul scrutin european.

Blocul CDU/CSU a mers cu liderul Partidului Popular European (PPE), bavarezul Manfred Weber, ca şef al listei comune şi candidat la preşedinţia Comisiei Europene.

3) Victorie clară a socialiştilor din Spania

Partidul Socialist (PSOE) marchează o victorie clară, obţinând 20 din cele 54 de locuri alocate, urmat de conservatorii din PP, care obţin 12 locuri şi liberalii Ciudadanos, care trec de la 2 la 7 mandate.

PSOE va ocupa, în funcţie de rezultatele finale ale alegerilor europene, prima poziţie ca număr de locuri (20) în Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European.

După triumful la alegerile generale care au avut loc în urmă cu o lună, PSOE îşi sporeşte rezultatul la nivel naţional, prin progresele înregistrate în alegerile locale şi regionale care au avut loc în această duminică.

Între rezultatele la europarlamentare se remarcă candidatura independenţilor catalani de stânga (ERC), Ahora Republicas, care obţine 3 mandate, inclusiv de către liderul partidului Oriol Junqueras, aflat în detenţie preventivă din cauza declaraţiei ilegale de independenţă din 2017.

Va intra de asemenea în Parlamentul European fostul preşedinte al Generalitat, Carles Puigdemont, în prezent refugiat în Belgia şi care conduce lista Junts, care a obţinut 2 locuri.

4) Liga de extremă dreaptă, partidul cel mai votat din Italia

Liga, partidul eurosceptic de extremă dreapta al vice-premierului italian Matteo Salvini, se prefigurează ca partidul cel mai votat din Italia la alegerile europarlamentare. Conform sondajelor, ar fi pentru prima oară când Liga devine principalul partid în această ţară.

5) În Grecia, Tsipras a suferit o înfrângere puternică şi convoacă alegeri anticipate

Premierul grec Alexis Tsipras este unul din marii perdanţi ai zilei de duminică. El a anunţat alegeri anticipate în cel mai scurt timp posibil după înfrângerea suferită de partidul său de stânga, Syriza.

6) Extrema dreaptă creşte în Suedia, unde câştigă social-democraţii

Partidul Social-Democrat al premierului Stefan Lofven a câştigat alegerile europene în Suedia, cu mai mult de un sfert din voturi, în timp ce formaţiunea de extremă dreapta Democraţii Suediei a cunoscut cea mai mare creştere, clasându-se pe locul al treilea.

Social-democraţii reuşesc să păstreze cinci mandate de eurodeputaţi, înaintea Partidului Conservator, care a câştigat un mandat în plus, obţinând patru locuri în Parlamentul European.

7) Partidul Brexit se impune

În Regatul Unit, formaţiunea antieuropeană Brexit a populistului Nigel Farrage a reuşit să obţină la alegeri 33 % din voturi, urmată de pro-europenii Partidului Liberal Democrat.

Rezultatul obţinut de partidul lui Farage este interpretat ca un mesaj care indică faptul că populaţia, aflată în plin proces al Brexitului, doreşte să părăsească definitiv Uniunea Europeană.

Regatul Unit s-a văzut obligat să participe la aceste alegeri, deşi va părăsi UE cel mai târziu la 31 octombrie, deputaţii europeni aleşi urmând să îşi părăsească locurile din Parlamentul European de îndată ce Brexitul se concretizează.

8) Orban îşi întăreşte poziţia în Europa după o victorie clară

Partidul Fidesz al premierului Viktor Orbon a obţinut o victorie copleşitoare în alegerile europene cu 52.1% din voturi, adică 13 din cele 21 de mandate ce îi revin Ungariei, cu unul în plus faţă de cele deţinute în prezent.

Acest rezultat creşte ponderea Fidesz în Parlamentul European, aspect ce se va dovedi important în momentul în care formaţiunea politică ungară va decide cărei familii politice europene i se va alătura.

În martie, Grupul Partidului Popular European (PPE) a suspendat apartenenţa Fidesz, apreciind că politica sa anti-imigranţi şi nerespectarea statului de drept încalcă valorile acestei familii politice. Orban urmează să decidă dacă va menţine partidul său în cadrul PPE sau va aborda alianţa forţelor ultranaţionaliste conduse de vicepremierul italian şi liderul, Ligii Matteo Salvini.

9) Naţionaliştii (PiS) câştigă, de asemenea, în Polonia

Partidul naţionalist-conservator Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare în Polonia, a câştigat scrutinul europarlamentar cu 42.4% din voturi, obţinând cel mai bun rezultat al său de până acum, ceea ce îl face favorit la alegerile generale.

Coaliţia Europeană, un amalgam de partide cu ideologii diferite, condusă de forţa de centru-dreapta Platforma Civică, creată pentru a contracara Partidul Lege şi Justiţie la aceste alegeri, ar fi obţinut 39.1%.