Sistemul imunitar ne cere diversitate a alimentelor în fiecare zi. Care sunt cele mai neobișnuite combinații

Un dovlecel Patison. Poate îl știți murat, la borcan, din magazinele turcești. Doar că e uriaș.

În asta constă munca cercetătorilor cu genetică vegetală. Îmbunătățește ce avem și reabilitează soiurile aproape dispărute.

Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale: „Toate câmpurile astea de rapiță, porumb, ar trebui transformate, să aducă de o sută de ori mai multă valoare decât aduc acum, fără chimicale s-ar putea face asta”.

Și, că tot vorbim de popcorn. Dacă ați mâncat pufarine, deja știți că putem expanda și alte cereale. Deși, probabil, nu știți că și știrul, pe care țăranii îl smulg din culturi, pocnește în ulei încins.

Citește și

Plantele despre care puțini știu că sunt cultivate în România. „Am strâns semințe de unde nu te-ai putea gândi”

Pare puf de păpădie, o sămânță interesantă și o specie care a început să fie prezentă în România, ca plantă decorativă. Vorbim de știrul care poate fi folosit la popcorn.

Vorbind de surprize, să cunoaștem și „planta care curentează”, căreia industria farma îi explorează efectul anestezic. A fost aclimatizată recent.

Să trecem la plantele de ceai.

Dacă ai băut un ceai de Lofantus, ai impresia că ai băut o zi și-o noapte, te-ai plimbat prin pădure.

Și acum, floarea de piatră, ruda ierbii grase, o buruiană pe care țăranii o smulg din culturi. Ceea ce i-a mirat pe străinii care o gătesc sau o pun la murat.

Este apreciată ca o floare ornamentală, dar puțini știu că floarea de piatră este și conservată, murată la oțet și foarte scumpă.

În spatele soiurilor sunt, însă, gene valoroase pentru viitorul speciei umane.

Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale: „Pot fi folosite pentru a obține alte și alte soiuri noi, dacă nu chiar hibrizi. Putem accesa tehnologie pentru a păstra aceste resurse chiar și o mie de ani”.