Lucica Ghiță la ”Doctor de bine”. Convulsia febrilă, afecțiunea care îi sperie pe părinți

Galerie foto

Principalul subiect de discuție: convulsiile febrile, care sunt foarte traumtizante pentru părinți.

”Ele nu reprezintă o provocare foarte mare pentru medic, nici din punct de vedere diagnostic și nici din punct de vedere terapeutic, dar este un eveniment extrem de traumatizant în viața părinților.” - a explicat dr. Ghiță în emisiunea ”Doctor de bine”, difuzată exclusiv pe pagina de Facebook a Știrilor Pro TV și pe www.stirileprotv.ro.

Când apar convulsiile febrile

 

Convusliile febrile pot apărea într-o anumită perioadă a vârstei, în special la copii.

”Aceste convulsii pot să apară într-o anumită perioadă a vârstei, legată de vârstă, definiția cea mai simplă fiind că sunt niște reacții particulare a unui creier imatur în raport cu febra. Dacă este să ne ferim la o definiție puțin mai complicată, ele reprezintă prototipul convulsiilor ocazionale, la vârsta de copil. Ce înseamnă o convulsie ocazională, înseamnă o convulsie care apare la o persoană care nu este epileptică și a cărei factor declanșator sau grup de factori declanșatori poate să fie pus în evidență. Este foarte evident, în cazul convulsiilor febrile, acest factor declanșator este febra.” - spune dr. Lucica Ghiță.

 

Ce evenimente pot provoca o convulsie febrilă

 

Factorii determinanți pentru apariția unei convulsii febrile pot începe cu o simplă răceală, ajungând până la pneumonie.

”Orice febră, plecând de la simplul guturai sau așa zisul roșu în gât până la o pneumonie foarte severă, până la o cauză care determină o creștere a febrei peste o anumită valoare, poate determina o convulsie febrilă, uneori chiar la primul puseu de febră.” - mai spune medicul specialist din cadrul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului.

Cum se manifestă convulsiile febrile

 

”Convulsiile febrile se pot încadra în 2 mari tipuri, chiar 3: convulsiile febrile simple, convulsiile febrile complexe și convulsul febril. Convulsiile febrile simple reprezintă entitaatea cea mai ușoară, cea mai benignă și fără nicio consecință pe termen lung și, din fericire, este și ceaa mai frecvent întâlnită în practică. În timpul unei ascensiuni febrile, uneori în prima parte, în primele 2 ore de la ascensiunea febrilă, copilul, brusc, își pierde cunoștiința, și prezintă mișcări involuntare, care pot să aibă aspect clonic. Cloniile înseamă mișcări repetitive, succesive, pe care copilul nu și le poate controla, starea de conștiență este total pierdută. Ele implică tot corpul.”

 

Liliana Curea: Deci el nu leșină? Dr. Lucica Ghiță: ”Ba da, asta înseamnă pierderea stării de cunoștință, copilul nu reacționează în niciun fel. El are în general ochii deschiși, nu răspunde la niciun fel de stimuli, nici la strigarea părintelui, nici la atingerea acestuia, și continuă să prezinte aceste mișcări sacadate.”

Liliana Curea: Aceasta este convulsia simplă? Dr. Lucica Ghiță: ”Da, este foarte spectaculosă din punct de vedere a ceea ce vede părintele. Cea mai frecventă descriere este: am crezut că o să moară. Cam așa îl descrie. Este beningnă, pentru că ea implică tot corpul, și partea dreaptă și partea stângă a corpului. Are o durată autolimitată, adică ea poate să dureze câteva secunde, până la câteva minute .. și se oprește de a sine. Nu are consecințe, nici imediate, nici pe termen lung. Și nu vom observa cazuri de epilepsie după aceste forme de convulsie febrilă. De asta ele sunt simple, pentru că sunt autolimitate, copilul adoarme, intră în acest somn post critic, uneori foarte repede după ce s-a oprit convulsia. De asta, părintele, când îl întrebi cât a durat. Convulsia a durat doar 2 minute, el spune că a durat 20, pentru că însumează convulsia ca atare cu somnul post critic pe care copilul îl prezintă.”

 

”Efectiv ai senzația că acel copil o să moară”

 

Un alt tip de convulsie febrilă este  cea care îi sperie rău pempărinți, pentru că le dă senzația că ”efectiv acel copil o să moară”.

”Tot la convulsiile simple intră și convulsiile tonice, care sunt și mai spectaculoase, pentru că copilul este foarte rigid, este forte încordat, este spastic, și această spacisitate se vede și la nivelul extremității cefalice, la nivelul capului. Capul este proiectat spre posterior, globii oculari sunt tracționați în sus, astfel încât se vede numai albul ochilor și gura este foarte forte încleștată. Acestea sunt convulsiile tonice și mai sunt combinația și mai spectaculoasă între cele două, convulsiile clonice, cloniile și hipertonia, care definesc convulsia tonico-clonice și care efectiv ai senzația că acel copil o să moară.” - a mai explicat dr. Lucica Ghiță.