Cum ne îngrășăm? Nu privim spre farfurie, ci spre creier, care reglează caloriile

Dar relația cu mâncarea privește tot organismul. Și suntem obligați să menținem o relație de prietenie, de lungă durată.

Cum ne îngrășăm? Nu privim spre farfurie, ci spre creier. Aici vin informații, prin nervi și prin hormoni, de la țesutul gras, de la pancreas, din aparatul digestiv. Creierul reglează apoi caloriile.

Apetitul e controlat așadar de sistemul nervos. De trei locuri diferite. ”Mi-e foame, mănânc”. Aceasta e foamea normală. "Mi-e poftă de ceva bun!"- înseamnă foamea compulsivă, controlată de o parte din creier, care are în frâu și emoțiile. ”Decid să mănânc!”. Decizia de a mânca este ultima în complicatul comportament alimentar.

Medicamentele pentru slăbit, date de medic, copiază efectele unui hormon, produs de intestin. Vedem cum acționează.

Luăm sau nu proteine la sala de sport, dacă ne-am îngrășat. Și vrem rezultate rapide! Vedem imediat ce se întâmplă în rinichi.

1 gram de carne are 4 calorii. Aceleași 4 calorii - sunt într-un gram de zahar. De ce nu putem să slăbim și cu zahăr? Pentru că matematica nu are legătură cu biologia.

Investigăm complicatul comportament alimentar. Și vă spunem ce fac medicamente pentru slăbit, prescrise de medici. În Statele Unite, au apărut în 2007. În prezent, sunt prescrise și pentru controlul diabetului, dar și pentru reducerea grăsimii abdominale.

Pofta de mâncare poate fi redusă și prin tratamente endo-vasculare. Dar efectul tratamentului durează cel mult un an de zile.

După ce mâncați, apare balonarea. Dacă apare, înseamnă că, prin comportamentul alimentar, deranjați bacteriile din intestin. Le deranjați frecvent, apare ficatul gras.

Grăsimea dintre organele din abdomen - produce permanent inflamație. Inflamația distruge rinichii.

De aceea, obezitatea abdominală trebuie tratată rapid. Contează cât de repede începeți un tratament, pentru funcția celor două organe vitale.