Ce trebuie să facă locuitorii unui oraș puternic poluat fonic, cum este Bucureștiul. Le este afectat chiar și creierul

După 40 de ani, toți oameni se trezesc cu dioptrii. Și tot destul de devreme, celulele care ne ajută să filtrăm și să distingem sunetele, situate în urechea internă, nu își mai fac treaba. Mai ales dacă locuim într-un oraș, în care poluarea fonică este mare.

Vedem de ce aceste simțuri trebuie menținute, cu ajutor specializat, în stare perfectă, ca să avem și creierul perfect funcțional.

Acesta e cristalinul. Se bombează ori se aplatizează când avem nevoie să vedem la apropiere sau la distanță. Nu reușește să se adapteze perfect, odată ce am împlinit 40 de ani. Se întâmplă fiecărui om. Nu vorbim despre o boală. Cea mai simplă corecție înseamnă ochelari.

Cea mai modernă corecție este o operație laser, făcută diferit fiecărui ochi. Se face însă în lentila exterioară a ochilor, numită cornee, care e modificată cu laserul. Ne explică medicul primar oftalmolog Mihaela Simion:

Citește și

Tineri cu deficiențe de auz, implicați în acțiuni de sustenabilitate și gestionare a mediului

Dr. Mihaela Simion, medic primar oftalmolog: „Funcţionează la nivelul corneei, la nivelul de aici, creează profiluri diferite ale ochilor, ochiul dominant are profil special să vadă la distanță, iar la ochiul non-dominant să aibă profunzime - pentru distanța intermediară și de aproape. Noi trebuie să aducem imagine la nivelul retinei, cu care ochiul preia informaţia și o transmite creierului”.

Un ochi va vedea bine la distanță, unul la apropiere și intermediar - spre exemplu, la un ecran. Creierul se adaptează și învață să vadă bine atât la distanță cât și la apropiere. Ochiul dominant însă va vedea doar la distanță, ochiul non-dominant doar la apropiere.

Dr. Mihaela Simion, medic primar oftalmolog: „Pacientul trebuie să înțeleagă să nu își testeze ochii - cum vede cu fiecare și să compare ochii dacă se uită la distanță. Ochiul drept să zicem că e dominant și vede doar la distanță, și ochiul stâng nu vede deloc la distanță, doar la apropiere.

În unele cazuri, se schimbă însă cristalinul, lentila din interiorul ochiului - pentru corectarea vederii. Testarea obiectivă a vederii se face o dată pe an, din copilărie.

Ne uităm la creier, dar la zona care percepe sunetele. Odată ce capacitatea auditivă scade, nu neapărat mult, această zonă se atrofiază. Dar toate zonele din creier comunică, așa că, în lipsa antrenamentului auditiv corect, crește riscul de demență.

30% dintre noi suntem afectați de zgomotele puternice ale orașului. Sunetele puternice distrug celulele ciliate din ureche, cele care preiau sunetele. Pierderea auditivă nu e sesizabilă la început, dar în timp începe să afecteze creierul.

Cum percepem? Zgomotele orașului vor fi și mai puternice. Și mai deranjante. Odată ce crește intensitatea zgomotelor, scade capacitatea de a înțelege ce vorbește o persoană. Ce facem atunci? Întrebăm mai des - - ”Ce ai spus?” - sau dăm sunetul televizorului ori al computerului mai tare.

Inteligenţa artificială este integrată în cele mai performante aparate auditive. Ajută creierul să înţeleagă și să se mențină normal.

Ionuț Ștefănescu, audiolog: „O persoană cu aparat auditiv performant va auzi mai sofisticat decât o persoană cu auz normal. Va ști dacă cineva vorbește din dreapta, din stânga și va avea o orientare spre persoana respectivă fără să întoarcă capul. Aparatul auditiv ne mărește atenția auditivă pentru că simte mesajul vocal și se orientează pe el. Se pune problema dacă purtăm un aparat auditiv, îmi dăunează auzului? E fals. Mă protejează împotriva sunetelor puternice, persoana hipoaacuzică are un prag dureros la sunete, este indicat să port aparatul auditiv în zgomot, filtrează sunetele derenjante de mesajul vocal.”

Testarea auzului se face o dată pe an, mai ales dacă sunteți într-un oraș poluat fonic, cum e Capitala.