Vă plac mezelurile, nu? Iată ce se întâmplă în corpul nostru când mâncăm. Apare un compus toxic la fel ca în fumul de țigară

Vedem transformări spectaculoase, care se petrec în interior. Vedem, de fapt, manualul de chimie. După un sandwich și un suc.

Două kilograme pe lună. Aceasta e cantitatea de mezeluri, pe care o consumă un român, spune Institutul Național de Statistică. Știm sigur că este un consum mare.

Ce nu vedem este cum stomacul le transformă instantaneu într-un compus înalt toxic, numit nitrozamină. Îl găsim și în fumul de țigară. Cum e posibil?

Nitrit de sodiu, sare cu nitrit, sare nitrică, conservant E 250 – așa se numesc conservanții din mezeluri.

Nu sunt periculoși prin ei însiși. Organismul uman îi transformă în substanțe periculoase. De fapt, acidul clorhidric din stomac. Ne explică un expert în biochimie:

Prof. univ. dr Ștefan Voicu, Facultatea de Inginerie chimică și Biotehnologii: ”Imediat ce ajunge nitritul de sodiu în stomac - e o reacție de manual - cu acidul clorihidric, reacția clar are loc. Reacția dă un compus care se cheamă nitrozamamină, este un compus cu caracter cancerigen dovedit, există și doze limită per kilogram corp, 50 de miligrame per kilogram corp. În țigari îl găsim ca produs secundar de ardere, în urma arderii tutunului. Dacă e să vorbim strict biochimic, mezelurile nu sunt recomandate pentru niciuna dintre vârste.”

Industria alimentară cunoaște această reacție. De aceea, în cele mai multe mezeluri este adăugată vitamina C. Acid ascorbic este forma sub care o veți găsi pe etichete. Vitamina C trebuie să fie prezentă SIMULTAN în stomac, când are loc formarea nitrozaminelor. De ce?

Prof. univ. dr. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie: ”Reduce o reacție nocivă de formare a nitrozaminelor cancerigene, de unde rezultă acesta nitrozamine, din reducerea nitraților. Vitamina C are un rol important în protecția împotriva acestor substanțe cancerigene - nitrații din alimente, din mezeluri.”

Nitrozamina care rezultă în stomac după ce consumăm mezeluri ajunge în sânge. Aici se combină cu hemoglobina. Rezultă așa numita met-hemoglobină. Adică sângele NU mai poate transporta oxigen.

Situația e mai periculoasă cu cât copilul e mai mic.

Prof. univ dr. Coriolan Ulmeanu, Spitalul Grigore Alexandrescu: "Consecințele sunt dezastruoase. Semnul clinic este apariția unei culori intense a tegumentelor".

Situația gravă necesită spitalizare și antidot - albastru de metilen.

Copiii nu ar trebui expuși la mezeluri, care au sare nitrică. Indiferent de vârsta acestora.

Facem diferența între mezeluri ultraprocesate și carne, ca atare, adică proteine animale de cea mai înaltă calitate. Proteinele animale nu afectează funcția renală.

Carnea, oul și lactatele. Doar aceste alimente conțin proteine complete. Intră în tubul digestiv și, din ele, organismul își extrage cărămizile, din care suntem construiți. Le numim aminoacizi. Toți aminoacizii necesari vieții vin din alimentele de orgine animală.

Conf. univ. dr. Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: ”Organismul își ia cărămizile și aruncă ce nu-I mai trebuie – acidul uric rezultă din acest proces. Un rinichi sănătos, care nu a fost afectat niciodată de nimic, elimină produșii, care rezultă din proteine.”

De ce să nu excludem din dieta zilnică proteinele din carne, ouă, lactate? Pentru că din aceste ne refacem fiecare celulă. În lipsă, apare malnutriția. Ce înseamnă?

Conf. univ. dr Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: ”Malnutriția, nutriția proastă, nu înseamnă că slăbești, ci că în interior, celulele și țesuturile nu mai primesc ce au nevoie. Malnutriția este un important factor pentru moarte. Malnutriția nu e neapărat ceva ce se vede cu ochiul liber. Poți să ai malnutriție, fără să fii piele și os.”

Dar câte proteine de origine animală să consum zilnic? Dacă rinichii sunt sănătoși, deci funcționali. Mai întâi mă urc pe cântar. Și încep să fac calcule simple.

1 gram de proteine, de orgine animală, per kilogram corp. În fiecare zi. Spre exemplu, pentru un adult de 70 de kilograme – 70 de grame zilnic.

Conf. univ. dr. Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: ”Câte proteine vin din 100 de grame de carne? Câte proteine vin din 100 de gram de brânză? Din ambele - 20 de grame de proteine. Dacă într-o zi au mâncat 100 de grame de șnițel, 100 de gram de carne de pui în crud - ai luat 20 de grame, 2 felii de brânză – ai făcut 40 de grame.”

Din 100 de ml de lapte vin 3 grame de proteine. Dintr-un ou - 7 grame de proteine. Din 100 de grame de carne – 20 de grame de proteine. Din 100 de grame de brânză – tot 20 de grame.

Sunt vitale.