Bătăiile inimii și ritmul cardiac. Cum ne putem da seama dacă inima ne bate corect
Cât de repede poate să-mi bată inima? Facem un calcul simplu, pe care îl fac și cardiologii. Din 220 scădem vârsta, pe care o avem. Și rezultă cât e normal să ne bată inima, cel mai mult, în efort. Bate mai repede, vorbim despre boală.
Între 60 și 100 de bătai pe minut. Acesta este pulsul normal. Pulsul înseamnă activitatea electrică a inimii. În efort, inima va avea mai multe bătăi. Normalul variază în funcție de vârsta dvs.
Dr. Gabriela Răileanu, medic pecialist cardiolog: „Inima poate să își crească frecvența cardiacă 220 -vârsta, cam pâna acolo putem să mergem. Un pacient tânăr se va tahicardiza mai mult, unul mai vârsta mai puțin.”
Bătăile prea rapide ori neregulate ale inimii se numesc aritmii. Se văd pe EKG sau pe evaluarea, pe un timp mai lung, numită Holter. Aritmiile sunt turbulențe în activitatea electrică a inimii.
Acestea sunt atriile. Camăruțele superioare ale inimii. Aritmiile atriale pot fi tratate cu medicamente sau prin intervenții minim invazive.
Dr. Gabriela Răileanu, medic pecialist cardiolog: „La nivelul atriului stâng, unde se conectează venele pulmonare, care aduc sânge din plămân către inimă. La acest nivel e o zonă cu elasticitate crescută la unii pacienți din cauza unor conexiuni musculare între atriu și venele pulmonare. Se izolează aceste vene pulmonare să nu mai permită această conexiune, care să dea electricitate anormală”.
Ventriculele sunt cele două camere inferioare ale inimii. Și aici pot apărea aritmii, chiar dacă inima e sănătoasă structural. Pe lânga medicamente, se pot trata prin distrugerea celulelor, care produc, haotic, curent electric. Distrugerea controlată se numește ablație.
Dr. Gabriela Răileanu, medic pecialist cardiolog: „Ghidurile noastre la ora actuală recomandă ca pacienții cu extra sistole, de la ieșirea din ventricului drept spre artera pulmonară să fie de prima intenția, dacă extra-sistolele sunt multe.”
În cazul bătăilor haotice ale inimi, medicii vă recomandă și analiza de sânge numită ionogramă. Dar și analizele, care arată funcția tiroidei. Aceasta deoarece concentrații scăzute influențează pulsul.
Dr. Irina Macovei Dorobanțu, medic specialist cardiolog: „Situații reversibile o tulburare la nivel sodiului și al potasiului, o deregrale a glandei tiroide pot duce la pulsuri scaduze. Practic corectăm deficintul de potasiu cu suplimente de potasiu, corectăm patologie a tiroidiană cu medicamente pentru tiroidă”.
În fiecare an, e recomandat controlul cardiologic, chiar dacă aparent nu aveți probleme.