Testul genetic ce ajută la slăbit. Cum aflăm ce putem mânca fără să ne mai îngrășăm

Relația personală cu alimentele curge pe coordonate scrise în codul genetic. Cum le aflăm? Spania, Germania și țările nordice fac deja analize de laborator pentru cetățeni. Scopul lor: creșterea speranței de viață.

Noi suntem, însă, la Cluj. Facultatea de Medicină și Farmacie. Aflăm de la un specialist în genetică ce presupun aceste teste prin care orice adult sănătos se poate poziționa corect față de almentatie.

Dr. Andreea Cătană, medic primar genetică medicală: “O testare genetică poate să informeze despre variante genetice care fac metabolizarea unor nutrienți mai greoaie.”

Avem trei grupe mari de alimente. Glucide, lipide, proteine. Ce spun dietele? Baza stă în proteine și lipide, dacă vrem slăbire rapidă. Combinație dintre glucide și lipid - dulce cu gras - aduce cele mai multe kilograme în plus. Exemple? Cartofi prăjiți cu pâine. Carne cu pâine. Paște cu brânză...

Andreea Groza, corespondent: “Dacă toată ziua aș putea - ipotetic vorbind - să beau doar ulei, sticlă are peste 5.000 de kilocalorii - nu o să mă îngraș. Pentru că ficatul nu reușește să transforme acest ulei în grăsime corporală. Dacă, în schimb, pun o lingură de ulei pe o felie de pâine, clar câștig kilograme!”

Teoria, așadar, zice că slăbim cu proteine și grăsimi. Asta dacă suntem și structural construiți să funcționăm așa. Dacă în gene scrie că nu metabolizăm corespunzător aceste categorii, mai bine ne lăsăm păgubași.

Dr. Andreea Cătană, medic primar genetică medicală: “Respectiva persoană are o toleranță foarte bună la metabolizarea glucidelor, a carbohidraților. După această testare, persoanei respective i s-a ales o dietă bazată pe carbohidrați și a ajuns la greutatea ideală.”

Adică, da, se poate slabi și cu paște, pâine ori orez.

Testele genetice aduc și informații suplimentare. Precum ce cantitate de proteine să consumăm pentru a crește masa musculară în timpul efortului fizic.

Tot genele ne explică de ce unii dintre noi nu se ingrașă, în ciuda cantității mari de mâncare consumată. Celulele au în exces așa numitele proteine decuplante, care transformă caloriile din mâncare direct căldură.

Andreea Groza, corespondent: “În lipsa informațiilor despre hard-disk-ul personal, singura informație fiziologică pe care va puteți baza într-o cură de slăbire, care să nu vă pună în pericol, se referă la 500 de kilocalorii.”

Mușchii sunt consumatori uriași de energie. Iar obiectul oricărei diete este păstrarea acestora. Și dislocarea doar a cantității nocive de țesut gras. După ani de zile de calcule, am ajuns la concluzia că minus 500 de kilocalorii din porțiile zilnice înseamnă un rezultat bun pe termen lung.

Dr. Șerban Damian, medic nutriționist: “S-a stabilit că asta ar fi o valoare care să nu agreseze organismul. Pe de-o parte, organismul primește suficientă energie din alimente, dar și accesează țesuturile adipoase.”

În felul acesta, se conservă masă musculară. Prin reducerea cantităților de hrană și prin banalul mers pe jos, sângele ia din țesuturi grăsimile depozit numite trigliceride. Sunt duse apoi în ficat și transformate, până la urmă, în enegie.