Rolul bacteriilor bune în organism și alimentele în care le găsim

Lactatele fermentate proaspete: iaurt, kefir, sana, lapte bătut. Sunt mult mai ușor de digerat decât laptele dulce. Și conțin așa numitele pro-biotice, adică bacterii bune.

Simona Tivadar, medic primar diabet și nutriție: “Cele mai importante probiotice sunt probioticele provenite din lactate și în numărul cel mai mare - din lactatele fementate, iaurt, sana. Sunt reprezentate de numărul mare de probiotice, dar și de aceste substanțe care predigeră de tipul bifidus, care digeră lactoza și le fac mai ușor de tolerat. Ele nu trebuie să lipsească din alimentația noastră zilnică.”

Ne uităm acum spre bacteriile care ne populează. 70% din imunitatea noastră se modulează la nivelul intestinului subțire. Adică exact acel loc unde predomină bacteriile bune. E sarcina noastră să le asigurăm condiții ideale, pentru a primi apoi ajutorul imunitar pe care mizăm. Facem asta prin alimentație.

Bacteriile au nevoie și ele de hrană. O găsesc preponderent în legume crude, fierte ori murate în sare. Iată încă un argument pentru porția zilnică de legume!

În același timp, ajută așa-numitul proces de re-colonizare cu bacterii. Aici își joacă rolul de minune alimentele probiotice. Adică iaurt, kefir, sana, lapte bătut ori brânzeturi fermentate. De asemenea, murăturile sunt excepționale.

Acad. Dr. Octavian Popescu, Facultatea de Biologie: “Noi fără bacteriile din tubul digestiv nu am putea trăi, ele ne sintetizează unele vitamine - de exemplu vitamina K, celulele noastre nu le pot sintetiza. Ele produc, noi folosim.”

Simona Tivadar, medic primar diabet și nutriție: “Bacteriile comunică cu creierul nostru, inclusiv ne reglează apetitul. Datorită acestor bacterii se poate face sinteza vitaminelor de tip B la nive intestinal.”

Fără vitaminele de tip B, sănătatea unui organism e periclitată. De aceea, avem nevoie de aceste bacterii bune.