De ce ne plac chipsurile și ciocolata. Pericolul din pungă și cum se raportează acesta la un adolescent

Punem, totuși, o condiție! Să alegeți cea mai mică pungă, respectiv cel mai mic ambalaj. Și nu din cauza caloriilor. Discutăm, în cele ce urmează, despre compensare. O armă care vă ajută inclusiv să nu mai vorbiți la pereți dacă sunteți părinți de adolescenți sau pre-adolescenți ahtiați după marea familie...junk food.

450 de kilocalorii au cartofii prăjiţi per suta de grame. Chipsurile, adică nişte cartofi prăjiţi, dar deshidrataţi, concentrează caloriile. Numărul caloriilor creşte prin deshidratare. Aşa, la 100 de grame de chipsuri - 550 de calorii. Nu pot să mă simt vinovată că mă aflu în faţa unui festin caloric. Iar un adolescent sigur nu o să se simtă vinovat. Şi nici nu are cum!

Cortexul prefrontal, ganglionii bazali şi amigdala. Sunt cele trei structuri din creier care se dezvoltă rapid în adolescenţă. Controlează reacţiile emoţionale şi compensarea. Sunt fragile şi determină copilul să îşi caute compensarea în alimente dulci, ori grase ori sărate. Nu e vina lui.

Citește și

Ce este tehnica de fertilizare asistată și cum funcționează

Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Conexiunea intre hipotalamus şi hipofiză şi amigdala. Centru al creierului emoţional. La aceste vârste suferă tot felul de modificări.”

Aceste părţi ale creierului vor fi stabile după 18 ani.

Chipsurile, spre exemplu, sunt pline cu grăsime. Nu avem receptori pe limbă pentru grăsime. Dar nu e nicio problemă. Aceasta grăsime stimulează centrii plăcerii din hipotalamus, adică din creier. Ce rezulta?

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Dacă mănânci un chips nu e o problemă, dar dacă deschizi punga mănânci chipsuri fără număr, plăcerea gustului, e atât de bun încât nu te poţi abţine.(...) Un pachet mic de ciocolată, în pachet mic, chipsuri, etc, să fie moderat astfel încă mental să termin pachetul!”

Pachetul terminat satisface creierul! Este prima recomandare - dacă vă aflaţi în faţa unui adolescent ahtiat după dulciuri ori după chipsuri, ori după seminţe sărate.

Rezistența la insulină este faza premergătoare a diabetului. În adolescenţă, există rezistența fiziologică la insulină. Hormonul insulină, produs de pancreas, participă la toate procesele de creştere din organismul uman. O nouă zi începe prin… creşterea glicemiei. Fenomenul este normal.

Dr. Mihai Comșa, medic specialist diabet: „Hormonii de stres cresc glicemia, secreţia lor este activă, la trezire apare acel - glicemiile cresc foarte mult>”

Pancreasul trebuie să muncească mai mult, ca să bage zahărul în celule. Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Având această rezistenţă mai mare, şi creierul percepe mai greu zahărul şi simte nevoia să ….mănânce!”

Nevoia de dulce, sărat ori grăsimi creşte automat dacă adolescentul...nu doarme! De nouă ore de somn pe noapte are nevoie. Altfel, apar modificări în structurile fragile din creier, care cer din nou, culmea, alimente bogate în zahăr, grăsime şi sare.

Controlul va apărea după 18 ani. Se reglează atunci neuro-transmițătorii din creier. Şi dispare tot atunci rezistența la insulina fiziologică. În adolescență, să le spuneţi să mănânce salată şi alimente integrale e pur şi simplu inutil!