Cumpăraţi sturioni din fermele moderne, care nu folosesc antibiotice în furaje

În România sunt încă foarte puţine crescătorii de morun, nisetru şi cegă. Specii greu de găsit, indiferent că vorbim de marile lanţuri comerciale sau de pescării. Totuşi, aceşti peşti fără oase au un conţinut atât de ridicat de proteine şi grăsimi sănătoase, încât merită să faceţi un efort şi să îi căutaţi.

Giganţii tăcuţi se strecoară agil prin apele Dunării, la fel ca acum 2000 de ani. Morunul poate ajunge până la 7 metri lungime şi, dacă ne-am opinti să îl urcăm pe cântar, am vedea cum sare de două miii de kilograme. Din care 90% înseamnă carne bună pentru consum. Însă aceasta resursă valoroasă pentru alimentaţia oamenilor poate fi obţinută şi prin acvacultura.

România a încheiat recent o perioadă de 10 ani de prohibiţie la sturion; dar, pentru că vorbim de specii extrem de sensibile şi în pericol de dispariţie, este posibil ca autorităţile romane să impună din nou o astfel de interdicţie. Asta nu înseamnă că nu putem avea pe mesele noastre aceşti peşti care au apărut pe teritoriul ţării noastre încă din Triacic. Soluţia este cea moderna- acvacultura.

În fermele moderne nu se folosesc antibiotice în furaje, aşa că teama cumpărătorilor faţă de calitatea hranei nu e justificată. A fost nevoie, ce-i drept, de o investiţie de 10 milioane de euro pentru a creşte aceşti peşti într-un sistem de apă circulantă, care asigura echilibrul mediului şi previne îmbolnăvirea singurului tip de peşte cu două lanţuri de ADN.

Citește și

Pescuitul sturionilor a fost interzis si in urmatorii cinci ani. Motivul pentru care autoritatile au luat aceasta decizie

Carnea de sturion este însă extrem de versatilă. Din cele 32 de specii, noi avem 4 specii de Acipiseride, ne referim la mourn, care este cel mai mare, cega, păstrăv şi nisetru. 

Cea mai simplă varianta de preparare rămâne frigerea. Peştele cartilaginos trebuie marinat rapid cu sare, piper şi lămâie. Apoi merge la fript.

Nu uitaţi că pentru un adult sănătos recomandarea este de a consuma peşte de 2-3 ori pe săptămână. Şi, pentru că varietatea e cheia, invitaţi cu încredere pe platouri cel mai bătrân peste al planetei.