Vasile Bănescu, reacție dură după publicarea cărții despre BOR: “Un păcat strigător la cerul logicii”

Este reacția purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, după publicarea volumului „Biserica de stat sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918-2023”, apărută la editura Humanitas, scris de istoricul austriac Oliver Jens Schmitt.

Schmitt, profesor de istorie est-europeană la Universitatea din Viena, este de părere că “trecutul BOR va continua să fie o problemă spinoasă în istoria României”.

“BOR se ferește să vorbească despre trecutul ei comun cu patru regimuri dictatoriale”

„Ca şi armata, serviciile secrete sau Academia, Biserica se fereşte de orice dezbatere în privinţa propriului trecut, şi mai cu seamă în privinţa acelui trecut care o face contemporană cu patru regimuri politice dictatoriale: carlist, legionar, antonescian, comunist”, scrie Schmitt, în descrierea volumului său.

Într-un interviu pentru știrileprotv.ro, Oliver Jens Schmitt a vorbit, pe de altă parte, și despre tendințele pro-ruse și anti-occidentale ale unor înalți clerici din BOR. El l-a menționat, în context, pe ÎPS Teodosie, care este “cel mai vizibil reprezentant al curentului pro-rus” din Biserica Ortodoxă Română.

„Un colaj de informaţii decupate, acuzaţii şi judecăţi morale”

Vasile Bănescu susține că istoricul austriac şi-a construit "pur ideologic iluzia de a închide între coperţi istoria BOR, carte promovată denigrator, deci profund dezonorant de editor".

Cartea este, potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, o "absurdă generalizare", construită de un "procuror" al cărui scop "este condamnarea, nu elucidarea”(...) „Istoria unei Biserici dintr-o ţară în care nu ai trăit, ca şi o istorie a totalitarismului despre care doar ai auzit şi citit, nu poate fi descifrată, înţeleasă şi scrisă obiectiv”.

Vasile Bănescu: "Titlul cărţii e transparent şi spune totul. Nu doar tot ce ar vrea autorul, ci inclusiv ceea ce nu vrea: volumul e un rechizitoriu sumar construit de un „procuror” al cărui scop aprioric, exclusiv şi impur este condamnarea, nu elucidarea.

Din acest motiv, cartea nu poate prezenta o istorie obiectivă a BOR în perioada menţionată, ci doar un colaj de informaţii decupate din anumite documente, acuzaţii şi judecăţi morale care, în prezenţa obiectivităţii, s-ar fi oprit onest la persoane real vinovate de compromisuri, analizându-le situaţia în context, şi nu s-ar fi extins prin nedreaptă, absurdă generalizare la nivelul unei întregi instituţii compuse din oameni cu scăderi, merite, culpe şi responsabilităţi profund diferite.

(...) Istoria unei Biserici dintr-o ţară în care nu ai trăit, ca şi o istorie a totalitarismului despre care doar ai auzit şi citit, nu poate fi descifrată, înţeleasă şi scrisă obiectiv doar în urma lecturării unor fragmente subiectiv alese din lunga şi întortocheata frază a realei istorii pe care vrei să o descrii şi să o publici cu orice preţ şi scop perfid".

“Un păcat strigător la cerul logicii, și o dezonorantă manipulare”

Potrivit lui Bănescu, "generalizarea rămâne mereu un păcat strigător la cerul logicii, o siluire a acesteia, iar inculparea «in corpore» prin generalizare a unei instituţii fundamentale pentru un popor, o ieftină şi dezonorantă manipulare".

Bănescu îl acuză pe autor că a propus un titlu "ticluit ideologic, care include denigrator şi generalizator o întreagă instituţie (...)”  şi se întreabă: "Oare tot colaboratori ai regimurilor de sinistră amintire au fost şi miile de clerici ortodocşi arestaţi, mutilaţi şi decimaţi în închisori?”

Vasile Bănescu se întreabă şi "cu ce autoritate morală lapidează Biserica Ortodoxă Română cineva vizibil aliniat ideologic sau cineva desfigurat de narcisism, anticlericalism şi fobie la Biserică?". 

Cine este Oliver Jens Schmitt

Oliver Jens Schmitt (n. 1973) predă istorie sud‑est‑europeană la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societatea și politica în Imperiul Otoman târziu, sau istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu.

Între anii 2017 și 2022 a fost președintele Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe. Din 2017 este director științific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice și al Balcanilor din cadrul Academiei Austriece de Științe.

Printre volumele sale care privesc istoria recentă a României se numără Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea „Căpitanului“ (2018), România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie (2018), Balcanii în secolul XX: O istorie postimperială (2022).

Cel mai recent volum al său, Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023 a fost publicat recent de editura Humanitas.