Românii care se tem de relaxarea restricțiilor după pandemie: "Nici liftul de la bloc nu-l mai folosesc"

Sunt cei care suferă de tulburări de adaptare și de anxietate și se tem după două luni de izolare să mai plece din casă la cumpărături, la serviciu ori să urce în mijloacele de transport în comun.

Unii oameni se tem că în stare de alertă pericolul infectării cu COVID poate spori din pricina măsurilor de relaxare. Se simt mai expuşi, simt ca răspunderea protejării cade mai mult pe umerii lor, şi mai puţin în sarcina autorităţilor, spun terapeuţii.

Tânăr: "Dacă mă crezi, nici liftul de la bloc nu îl mai folosesc. Din pricina faptului că e spaţiu închis, destul de mic, nu ştii cine a fost înaintea ta, şi nu e ca într-o instituţie şi face cineva dezinfectare. Tot ce înseamnă relaxare, din punctul meu de vedere înseamnă stres. Chiar e stresant, pentru că şi în mijloacele de transport în comun, eşti pe riscul tău"

Potrivit psihologilor, primii afectaţi sunt cei care şi înainte de pandemie nu se simţeau bine în spaţiile aglomerate şi se temeau de germeni. Dar aceste temeri îi cuprind acum şi pe cei care nu îşi făceau astfel de griji înainte.

Tânăr: "Acum, am aşa o chestie, să nu pun mâna pe orice Reporter: Asta ei dezvoltat acum? Tânăr: "Da. Nu aveam nicio treabă, pe balustrade, pe stâlpi. Acum pe ce pun mâna mă spăl de 3 ori, mă dau cu dezinfectant, am în geantă, asta da, e puţin paranoia. Şi în maşină şi în tramvai, mă uit stânga-dreapta, cine e, cum e, tuşeşte, strănuta, şi da, e un pic paranoia. "

Bogdana Bursuc, psihoterapeut: "Sunt persoane care nu mai reuşesc, încep să ţipe de dimineaţă până seara la copii, că ating diverse lucruri, că fac, mă cert cu soţul care a ieşit afară şi nu ştiu ce a făcut, când încep să simt că nu mai pot şi totul mă agresează, pentru că nimeni nu respecta. Ca eu nu mai sunt protejată, asta e un indicator că nivelul subclinic şi persoană are nevoie de nişte soluţii. Evaluează că nu mai poate funcţiona aşa, că nu mai are resurse, că nu mai ştie ce să facă, atunci este o problemă de intensitate clinică, să zic aşa".

Specialiştii o numesc tulburare de anxietate, şi poate avea forme mai uşoare sau mai accentuate. Problema reală intervine atunci când aceste temeri persista şi ajung să ne afecteze calitatea vieţii, a noastră şi a celor din jur.

Terapeuţii spun că pe fondul anxietăţii apar furia şi frustrarea. Unii dintre cei care se protejează excesiv se simt neînţeleşi de cei apropiaţi.

Tânăr: Am avut anumite decepţii, da, m-am stresat foarte mult! Mi se pare absurd, e ceva legat de educaţie aş putea spune, eu chiar aş merge, celor care nu se protejează şi pe ceilalţi din jur, ar trebui amendaţi."

Gabriela Bondoc, psihiatru terapeut: "O numim tulburare de adaptare, încercam să ne adaptăm aşa cum putem. Dar nici nu avem clar limitele până la care e ok sau nu e ok să ne temem, şi atunci unii dintre noi alegem varianta să ignorăm cu desăvârşire, nu mi se poate întâmpla mie, şi exista în contrapartidă un grup mare de oameni, care vor exagera, sau resimt o anxietate foarte mare"

Tanar: Preferi să fii apărat, să iei măsuri, să te uiţi şi ceilalţi să ia măsuri, pentru ei, în acelaşi timp şi pentru tine.

Gabriela Bondoc, psihiatru terapeut: Tot acest tăvălug de emoţii, care abia de acum încolo vor ieşi la suprafaţă din ce în ce mai mult. Mulţi oameni au trăit cumva mai feriţi în această perioadă în care am fost obligaţi să stăm în casă, şi poate nu au conştientizat pericolul, dar acum, vor conştientiza."

Specialiştii susţin că prin consiliere, oamenii vor înţelege că este firesc să aibă temeri, cât timp pericolul nu a trecut. Iar autorităţile ne avertizează să respectăm toate recomandările şi obligaţiile pentru această perioadă.