Profituri uriaşe din agricultura pe verticală. De ce plantele sunt mai sănătoase

În plus, recoltă pe verticală este ferită de boli, pentru că nu ia contact cu solul.

La Perişor - în Dolj - Marian Baronescu a cultivat pe verticală pepeni galbeni din soiul Kemer, adus din Turcia. Plantele cresc - înalte de peste 2 metri - într-o seră de 500 de metri pătraţi şi - faţă de o cultură tradiţională - dau o producţie de 4 ori mai mare.

"Eu am aici 1.500 de fire care fiecare dacă ar face câte 6 kilograme ar fi aproximativ minim 10 tone. 10 tone pe 5 arii. Sunt 200 de tone la un hectar. Eu vin cu producţii mari pe mici suprafeţe şi este rentabil", spune Marian Baronescu.

Sere în care plantele se înalta câţiva metri pe verticală există şi în Bihor. Kondor Ferenc şi soţia lui cultiva, în acest fel, ardei, roşii, castreti şi vinete. "În grădini, se cultivă castraveţii pe orizontală, dar în solarii, ca să avem plante sănătoase şi viguroase, am ales varianta palisată. Asta este o variantă foarte economică şi ecologică."

Citește și

Analiză BBC. De ce refuză românii locurile de muncă în agricultură oferite de Marea Britanie

De pe un metru pătrat cultivat cu castraveţi pe verticală, fermierul susţine că obţine 10 - 12 kilograme. Cantitatea este dublă faţă de cea obţinută de pe aceeaşi suprafaţă cultivată tradiţional. În plus, legumele sunt de mai bună calitate.

"Se obţin produse de calitate, fără stropiri exagerate, pentru că frunzele nu sunt în contact cu solul, astfel agenţii patogeni ajung mai greu la frunze. În plus, produsul finit este unul curat, nu are contact cu solul”; explică Kondor Ferenc.

Specialiştii susţin că acest tip de agricultură este ideal pentru suprafeţele mici de teren dar şi pentru cei care vor să îşi mărească profitul fără să îşi extindă terenul.

Nu toate plante pot fi cultivate în acest fel. Specialiştii spun că este nevoie de soiuri cu tulpini viguroase care să poată susţine fructele. În acelaşi timp, acestea trebuie ajutate şi de araci, dispozitive întâlnite şi în agricultură tradionala.