Prima demitere după poluarea record din București. Ce ar fi provocat smogul periculos
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
A fost o poluare record, avertizează ecologiştii, care deţin aparate de monitorizare a calităţii aerului, iar valorile de până la zece ori mai mari, decât normele maxime admise, au fost confirmate de ministrul Mediului.
Acesta recunoaşte că a aflat de pe Facebook despre poluare şi anunţă câteva posibile cauze: incendii, arderea gunoaielor de către operatori economici, dar şi condiţii meteo care ar fi menţinut aerul poluat la nivelul solului până dimineaţa.
Deşi, nu ştiu cauza exactă autorităţile anunţă controale, iar şeful Agenţiei de Protecţie a Mediului Bucureşti a rămas fără funcţie.
Sute de poze şi filmuleţe au fost postate pe paginile de socializare luni dimineaţă. Asta după ce toată noaptea senzorii instalaţi de voluntarii de mediu au înregistrat un nivel alarmant al poluării în Capitală.
Este vorba de PM10, un praf foarte fin care poate ajunge în plămâni. Limita maximă admisă este de 50 de micrograme pe metrul cub şi reprezintă media pe zi. Noaptea trecută însă vârfurile contaminării aerului cu PM10 au fost şi 12 ori mai mai mari.
În nord, în Băneasa erau 200 de micrograme pe metru cub, dar cele mai mari valori au fost înregistrate, în zonele centrale ale capitalei, Calea Moşilor, Piaţa Romană. Reprezentanţii ONG-ului care monitorizează cu ajutorul acestor senzori calitatea aerului vorbesc de un record negativ.
Oana Neneciu, reprezentant airlive.ro: „Avem de 12 ori peste limita maximă admisă, la PM10, la Moşilor şi este un record absolut până acum. Au fost arderi, din mai multe direcţii, atât din afara Bucureştiului, cât şi din Bucureşti."
Şi staţiile Agenţiei pentru Protecţia Mediului au înregistrat depăşiri uriaşe. În zona Lacului Morii au fost de 8 ori mai mari faţă de cât e normal.
Luni dimineaţă, ministrul Mediului a anunţat o reuniune urgenţă. Recunoaşte că nicio autoritate din subordine nu l-a informat despre poluarea din Bucureşti. Aşa că luni dimineaţă i-a cerut demisia directorului Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Bucureşti.
Costel Alexe, ministrul Mediului: „Am avut acest episod de poluare ca un cumul de factori: arderile necontrolate din Bucureşti şi Ilfov. Avem însă şi noi suspiciuni de activităţi industriale desfăşurate noaptea care dau în atmosferă cantităţi importante de poluanţi."
Un alt motiv invocat oficial, de Lăsata Secului se ard cauciucuri şi se fac focuri mari pe câmpuri. Însă reprezentanţii ISU susţin că incendiile înregistrate în Bucureşti şi în jurul Capitalei au fost puţine: la Gara de Nord şi lângă localitatea Crevedia, care au fost stinse repede.
Pentru a verifica dacă anumiţi operatori economici au contribuit la poluare, Garda de Mediu anunţă controale.
Pe de altă parte, administratorii celor două gropi unde se depozitează gunoiul din Bucureşti susţin că nu sunt responsabili de niciun tip de poluare.
Sorin Matei, director Iridex: "Cetăţenii pot să spună orice, trebuie să şi demonstreze. noi ştim care e situaţia, în depozitul nostru nu a avut loc nici o ardere.”
Reporter: Poluarea de azi-noapte din Bucureşti a fost cauzată de activităţile din groapa de gunoi Vidra? Roxana Manea, director general adjunct EcoSud: Este exclus. Dincolo de calea ferată, există o serie de localităţi unde acolo asta este una din preocupările celor care trăiesc acolo şi se ard foarte multe cabluri.
Într-un comunicat oficial, Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă că noaptea trecută în Bucureşti am avut fenomenul cunoscut sub numele de inversiune termică, care ar putea ţine la sol particulele fine de poluare.
Toată noaptea cerul a fost înnorat. Vântul a avut 7 km/h. Astfel a favorizat mişcări descendente ale aerului în primii 100 de metri deasupra solului şi a menţinut un fel de peliculă de aer umed la o înălţime de 10 - 30 de metri înălţime.
După ora 10:00 cerul s-a degajat de nori, circulaţia aerului s-a intensificat, iar stratul de inversiune termică a dispărut.
Până când autorităţile depistează cauzele, problema poluării rămâne. Pneumologii vorbesc de o agravare a stării de sănătate a populaţiei.
Beatrice Mahler, pneumolog: „Pacienţii cu boli cronice vor simţi calitatea scăzută a aerului, vor avea risc de a se prezenta la camera de gardă pentru acutizări ale bolilor cronice. La persoanele sănătoase, nivelul crescut de poluare va avea consecinţe prin favorizarea apariţiei unor viitoare afecţiuni cronice sau acute.”
Nivelul crescut de praf produce reacţii inflamatorii ale aparatului respirator. Asta deschide o poartă pentru infecţii virale sau bacteriene. Din cauza poluării suntem mai predispuşi să fim afectaţi de infecţii care, în cazul unui aer curat, nu ne-ar putea face rău.