Hărțuirea la locul de muncă, combătută prin lege. Ce trebuie să constate specialiștii HR
Your browser doesn't support HTML5 video.
Parlamentul a adoptat o lege în acest sens, ceea ce înseamnă că vor exista consecinţe şi dacă aceste acțiuni, se petrec în delegații, ori în spațiul online, nu doar la birou.
Potrivit Convenției Organizației Internaționale a Muncii, termenul de „violenţă și hărțuire se referă la o serie de comportamente și practici inacceptabile, sau de amenințări, indiferent dacă au loc în mod izolat sau repetat."
Specialiștii în resurse umane confirmă că se confruntă des cu astfel de cazuri, dar și că de multe ori le este greu să tragă linie intre un comportament repetitiv și o acțiune în sine.
Aida Chivu, specialist HR: „La locul de munca acest lucru poate să vină din presiunea emoțională foarte mare, fie că o pune managerul care sub impulsul personal ridică tonul, bruscări poate, se aruncă cu obiecte în birou, nu în cineva. Hărțuirea morală e la fel de des întâlnită, și aici facem referire la diverse comentarii care duc ușor în discriminare, sau un mesaj pe care ni-l dă managerul la o oră din zi și din noapte, care să ni se pară că este ofensator, toate acestea când se repetă și nu sunt discutate, duc într-o zonă de hărţuire".
Tocmai de aceea, legea aduce mai multe clarificări și va veni cu standarde internaționale care se vor aplica și în România. Vor fi catalogate drept hărțuire şi comportament ostil intimidarea psihologică, atenţia nedorită sau practici care conduc la prejudicii fizice, psihologice sau economice, indiferent dacă se întâmplă o dată sau de mai multe ori.
În Germania, de exemplu, legea le permite angajaților să refuze să lucreze fără a pierde bani, în cazul în care angajatorul nu ia măsuri pentru a pune capăt hărțuirii de la locul de muncă.
În momentul de faţă, în cazul în care un angajat reclamă că a fost hărţuit, echipa de resurse umane trebuie să descopere dacă într-adevăr este vorba de un conflict sau de lipsa de comunicare. Pentru că sunt situaţii în care angajatorul, de exemplu, dă mai mult de muncă unui angajat pentru că acesta se descurcă bine, nu pentru că ar avea ceva cu el. Dacă în urma anchetei este vorba, într-adevăr, de hărţuire, se poate ajunge şi în instanţă.
Camelia Proca, director Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen ALEG: „Până în prezent, o victimă a hărțuirii ajungea să și dea demisia, sau pentru că nu beneficia de protecție și de măsuri din partea angajatorului își lua concediu, suporta nişte pierderi și nişte costuri care vor putea fi recuperate".
În ultimii ani, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au fost înregistrate 41 de dosare de hărţuire la locul de muncă.