Dreptul de a se deconecta pentru salariații care lucrează de acasă, cerut de Parlamentul European. Ce presupune acesta
Acest lucru ar permite angajaților să ignore mesajele pe WhatsApp, mailurile sau apelurile primite în afara programului, fără teama unor repercursiuni.
Un proiect de lege este cerut spre a fi redactat la Comisia Europeană, pentru ca apoi să fie dezbătut.
În prezent există tendința rezultată din digitalizarea muncii, de a fi „permanent online”, adică mereu accesibil, iar aceasta are are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea personală a oamenilor, provocând o creștere a orelor suplimentare neplătite și epuizare. Această situație trebuie să se încheie, consideră deputații europeni, potrivit publicației euobserver.
„Presiunea de a fi mereu „ online”, întotdeauna accesibil, crește pe măsură ce granițele dintre viața privată și viața profesională devin din ce în ce mai neclare. Dar este fundamental să protejăm lucrătorii de imixtiunea în viața personală, asigurându-ne că aceștia au dreptul la odihnă și timp liber și că există un număr maxim de ore de muncă zilnice”, a declarat europarlamentarul Alex Agius Saliba, principalul responsabil al inițiativei.
Deputații europeni au solicitat o nouă lege care să asigure că salariații pot ignora sarcinile legate de muncă, cum ar fi apelurile telefonice, mesajele pe WhatsApp, e-mailurile și alte comunicări digitale, în afara programului de lucru, fără repercusiuni. Sunt cerute și reglementări clare pentru munca la distanță cu condiții bine definite, ore și perioade de odihnă.
Potrivit unor studii, persoanele care lucrează regulat de acasă au tendința de a munci în timpul liber mai mult decât dacă ar face-o de la sediul angajatorului - fiind de două ori mai probabil să lucreze chiar și 48 de ore sau mai mult, pe săptămână.
Dreptul de a se deconecta nu va deveni prea curând lege
Comisarul UE pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a declarat că este esențial să se asigure „un echilibru sănătos între viața profesională și viața personală și condiții solide de muncă în noua lume digitalizată”, argumentând că „oamenii nu sunt roboți”.
Partenerii sociali precum organizațiile patronale și sindicatele au „rolul principal” în transformarea dreptului de deconectare în realitate, consideră Schmit.
Sindicatele au primit cu satisfacție propunerea, dar au fost dezamăgite de un amendament de ultim moment depus de către autorul inițiativei, Alex Agius Saliba, prin care solicită Comisiei Europene să amâne orice acțiune legislativă timp de trei ani - ceea ce înseamnă că lucrătorii vor trebui probabil să mai până la adoptarea unui „drept de deconectare” .
Potrivit Confederației Sindicale Europene (CES), motivul aparent al unei astfel de întârzieri este existența unui „acord de partener social autonom” privind digitalizarea, semnat anul trecut.
Cu toate acestea, acest acord nu menționează dreptul de deconectare. În schimb, arată că activitatea și deconectarea salariaților sunt un subiect de negociere între sindicate și angajatori, arată sursa citată.