Condiții de muncă reglementate pentru angajații care lucrează de acasă
Your browser doesn't support HTML5 video.
Adică vor avea pauze de masă şi ore de relaxare. Parlamentarii europeni lucrează la o directivă în acest sens, după ce mai bine de 30% dintre salariaţi au declarat că au muncit suplimentar în pandemie. În ţări precum Franţa, Belgia, sau Italia, programul de acasă a fost ajustat cu limite clare, pentru cele 8 ore de muncă.
Lucrul de acasă din timpul pandemiei, deşi a părut comod la început, a adus o încărcare şi mai mare angajaţilor.
Potrivit Eurofound, fundaţia europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, 27% dintre persoanele care lucrează online au declarat că au muncit suplimentar, comparativ cu cei care merg la birou, unde procentul este de sub 5%.
Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical: „S-a debalansat complet flosofia programului de lucru de 8 ore şi s-a ajuns la situaţii abuzive în care angajații au ajuns să fie conectaţi 16-18 ore pe zi, să primească sarcini de serviciu , să fie obligaţi să răspundă în permanență solicitărilor care vin de la angajator.”
La care, adăugând izolarea, aglomerarea lucrului cu treburile casnice sau îngrijirea copiilor care au stat şi ei acasă, a dus la dublarea numărului de persoane anxioase, depresive sau epuizate, spun statisticile oficiale.
Potrivit OMS, la nivel mondial peste 300 de milioane de persoane suferă de depresie și de tulburări de sănătate mentală comune, legate de muncă. În acest sens, parlamentarii europeni lucrează la o nouă directivă care să reglementeze programul de muncă la distanţă.
Victor Negrescu, europarlamentar: „S-a observat o lipsă de protecţie oferită salariatului care lucrează de la distanţă, faptul că aceștia nu mai pot fi protejaţi de sindicate. Devine oarecum natural pentru lucrătorul care lucrează de acasă să îşi aloce din timpul personal pentru activităţile profesionale şi acest lucru trebuie monitorizat atent, supravegheat şi că nu există o presiune pe lucrători, pentru ca aceştia să lucreze dincolo de programul de muncă pentru care sunt plătiţi ”
Specialiştii vorbesc de dreptul la deconectare, care îi va permite angajatului să aibă pauze de masă, ore de relaxare şi să nu fie sancţionat dacă nu răspunde la telefon sau la e-mailurile de serviciu după o anumită oră.
Dragoș Pîslaru, europarlamentar: „Să permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de muncă, să ai nişte cerinţe minime pentru lucrul la distanţă, să ştie persoana care este la distanţă ce se cere, care sunt cerinţele, care sunt condiţiile de muncă, perioadele de odihnă.”
În plus, munca de acasă înseamnă pentru multe companii o reducere a cheltuielilor legate de întreţinerea spaţiilor de birouri. Banii rămaşi ar putea fi folosiţi, spun specialiştii în resurse umane, în diferite beneficii acordate salariaţilor.
Sorin Faur, specialist resurse umane: „Apare o nouă clasă de beneficii , pachete abonamente de date, camera video performantă, telefoane, laptopuri, softuri specializate , mobilier ergonomic, scaune şi aşa mai departe”
Momentan, în România există legislaţie care spune că doar dacă vor, companiile pot deconta cheltuieli de până la 400 de lei pentru angajaţii care lucrează de acasă, care sunt deductibile pentru firme.