Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Europa ar putea fi "fără apărare" în faţa rachetelor care au anulat tratatul INF. Ce spun ruşii despre scutul de la Deveselu

Anunţul privind intenţia SUA de a se retrage din tratatul INF dezvăluie o situaţie gravă pentru România: noile rachete ruseşti, care au dus la decizia Casei Albe, ar putea face ca scutul de la Deveselu să fie ineficient.

Principalul temei pentru retragerea SUA din tratat sunt acuzaţiile privind dezvoltarea de către ruşi a rachetelor de croazieră Novator 9M729, mai cunoscute sub indicativul NATO SSC-8, şi care, susţine atât Washington-ul cât şi aliaţii săi, încalcă acordul semnat în 1987. La începutul lunii octombrie, aceleaşi rachete au provocat o declaraţie controversată din partea ambasadoarei americane la NATO, Kay Hutchison, care a avertizat că Statele Unite iau în calcul „eliminarea” acestor rachete. „Rusia trebuie să se întoarcă la respectarea tratatului INF sau vom fi nevoiţi să îi egalăm capabilităţile pentru a proteja interesele SUA şi NATO”, a precizat ulterior Hutchison.

Potrivit experţilor americani, rachetele Novator 9M729 au o rază de acţiune de aproape 5.500 de kilometri – dublul distanţei dintre Londra şi Moscova. Or, prin tratatul INF, raza de acţiune permisă pentru rachetele de croazieră şi cele lansate de la sol este sub 500 de kilometri sau peste 5.500 (pentru rachete intercontinentale).

Încă din 2014 Washington-ul a acuzat violarea tratatului INF de către ruşi prin dezvoltarea acestor rachete şi a variantei SSN-30A, mai cunoscută drept Kalibr, care a fost deja folosită în războiul civil din Siria (foto jos) şi care a fost deja instalată pe nave ruseşti desfăşlurate în Baltica şi Mediterana.

Citește și
rusia
Armata rusă a efectuat multiple teste nucleare. Imaginile date publicității

Obiecţiile nu au avut însă niciun rezultat; mai mult, Kremlinul a replicat, susţinând că de fapt Statele Unite ar încălca tratatul INF prin instalarea scutului antirachetă de la Deveselu. Oficialii ruşi susţin că acesta nu ar fi de fapt defensiv, ci ar putea fi folosit şi pentru lasarea de rachete nucleare.

De asemenea, Moscova a afirmat în mai multe rânduri că noile rachete ruseşti fac ca sistemele defensive americane, printre care şi cel de la Deveselu, să fie depăşite. De pildă, în discursul de pe 1 martie în care a prezentat noua generaţie de arme, Vladimir Putin a spus explicit că „Rusia a dezvoltat şi continuă să perfecţioneze sisteme extrem de eficiente, dar nu şi costisitoare, care să poată depăşi apărarea anti-rachetă”.

Afirmaţiile oficialilor ruşi privind faptul că scutul de la Deveselu (foto sus) ar fi depăşit au fost confirmate indirect şi de cei americani. NATO este „lipsit de apărare” în faţa noului tip de rachetă de croazieră intrat în dotarea forţelor ruseşti, avertiza încă din luna aprilie a anului trecut generalul John Hyten, şeful Comandamentului Strategic al SUA, referindu-se la modelul Kalibr, practic o variantă a rachetelor Novator. Acestea „pot lovi şi ameninţa cea mai mare parte a continentului european”, declara atunci generalul Hyten în faţa Comisiei de apărare din Senatul american. „Nu avem nicio formă de apărare împotriva lor, mai ales pentru a ne apăra aliaţii europeni. Suntem foarte îngrijoraţi şi trebuie să găsim o soluţie”.

În prezent, Rusia ar dispune de două batalioane de rachete de croazieră Novator 9M729 de acest tip. Unul dintre batalioane ar fi desfăşurat pe poligonul de testare de la Kapustin Yar (lângă Volgograd) iar celălalt, la o bază operaţională ţinută secretă. Oficialii americani spun că aceste rachete sunt extrem de greu de depistat, deoarece folosesc aceleaşi lansatoare mobile ca rachetele Iskander, care sunt permise de tratatul INF, deoarece au rază scurtă de acţiune (până la 500 de kilometri).

Rachete Iskander au fost instalate în ultima perioadă de Kremlin în regiunea Kaliningrad, enclava rusă dintre Lituania şi Polonia, provocând îngrijorare în ţările NATO, mai ales dacă lansatoarele pot fi folosite şi pentru alte modele, cu rază medie de acţiune. „Aceste sisteme nu constituie o ameninţare doar pentru Lituania, ci pentru jumătate din ţările europene” a avertizat în februarie preşedintele lituanian Dalia Grybauskaite.

Radu Pircă

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult