Ce consecinţe va avea pentru România ieşirea SUA din acordul nuclear cu Iranul

Galerie foto

Acordul nuclear semnat oficial în iulie 2015 între Iran şi statele din grupul ‘5 plus 1’ (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa, Germania) a rezistat mai puţin de 3 ani. A fost văzut însă ca un garant al unei minime stabilităţi în regiune, în ciuda criticilor aduse de Israel şi Arabia Saudită.

Practic, acordul a pus frână programului nuclear al Teheranului, care, în schimb, a beneficiat de o relaxare a sancţiunilor impuse de marile puteri, mai ales în domeniul economic. Iranul a fost interesat primordial de ridicarea restricţiilor asupra exporturilor de petrol şi gaze naturale.

Care sunt principalele prevederi ale acordului

Radicalii ar putea reveni la putere în Iran Atât Teheranul, cât şi puterile europene fac acum eforturi pentru ca acordul să fie menţinut, în ciuda retragerii SUA. Preşedintele Hassan Rouhani, care reprezintă linia politică moderată a anunţat marţi seară că ţara sa va rămâne parte în acordul nuclear. Rouhani riscă însă să fie învins de adversarii de la Teheran ai acordului, care nici atunci când era susţinut de SUA nu a adus prosperitatea promisă. În aceste condiţii, radicalii ar putea pune mâna din nou pe putere la Teheran şi ar putea relua politica din vremea lui Ahmadinejad – inclusiv programul nuclear.

„Vom sparge cimentul şi vom redeschide instalaţiile noastre nucleare”, a anunţat deja unul dintre liderii radicalilor din Parlament, Abolfazl Hassan Beigi, potrivit New York Times. „Iranul îşi va relua activităţile nucleare cu mai multă forţă ca înainte, iar America şi aliaţii săi vor pierde”. Riscul unui conflict nuclear a crescut deci brusc - iar România nu are nicio garanţie că nu va fi afectată de un astfel de conflict.

Carburanţi mai scumpi Consecinţele merg însă chiar mai departe şi vizează mult mai direct România. Cea mai certă urmare este creşterea preţului carburanţilor, care a început deja, odată cu primele informaţii privind ieşirea SUA din acord. Iranul este printre primele 5 ţări din lume din punctul de vedere al rezervelor de ţiţei şi gaze naturale, iar odată cu ieşirea SUA din acord, se vor relua sancţiunile asupra exportului acestor resurse. Mai simplu spus, chiar şi românii riscă să plătească în curând mai mult la pompă pentru benzină sau motorină.

În acelaşi timp, Rusia va beneficia de scoaterea Iranului de pe piaţa internaţională a gazelor naturale. Potrivit presei locale, existau planuri de a exporta gaze în Europa în următoarea perioadă – or, orice măsură care ar reduce dependenţa Europei de gazele ruseşti afectează nu doar economic, ci şi politic Kremlinul şi întăreşte în acelaşi timp UE, dezbinată de “diplomaţia gazelor” practicată de ruşi.

Investiţiile româneşti în Iran Şi companiile care au investit în Iran după încheierea acordului vor fi afectate. Printre acestea se numără şi giganţi europeni ca Airbus, Volkswagen sau grupul petrolier francez Total, dar şi investitori mai mici, inclusiv din ţara noastră.

În noiembrie 2016, presa iraniană anunţa semnarea unui contract cu investitori români pentru construirea unei centrale electrice de 1.000 de megawaţi în vestul Iranului. Suma în joc era de 700 de milioane de dolari, dintre care 70% erau bani aduşi de investitorii din ţara noastră.

Iranul şi România au în comun şi Renault - francezii au de ani de zile o fabrică în republica islamică, unde produc din 2004 primul model de Logan, sub denumirea "Tondar", dar recent a început şi producţia de Sandero. În 2016, ei au semnat un acord cu oficialii de la Teheran prin care îşi măresc capacitatea de producţie la 350.000 de vehicule.

România importă şi exportă mai mult din Iran decât SUA Potrivit unei declaraţii a ambasadorului României în Iran, schimburile comerciale între cele două state au ajuns în 2017 la jumătate de miliard de dolari, în vreme ce înainte de încheierea acordului erau de numai 200 de milioane de dolari. Practic, schimburile comerciale ale ţării noastre ale României cu Iranul le depăşesc pe cele ale SUA, care în 2017 au totalizat abia 200 de milioane de dolari conform datelor oficiale.

Or, în condiţile anunţate acum de Casa Albă – care sunt mai dure decât cele dinaintea acordului – soarta acestor investiţii şi schimburi este incertă.

Secretarul Trezoreriei a precizat marţi că orice companie care nu îşi închide afacerile în Iran în 180 de zile va fi sancţionată – fără a preciza concret în ce vor consta sancţiunile. Unele firme au luat deja măsuri preventive – de pildă, Total, care are un contract de 1 miliard de dolari cu Iranul a renunţat la software-ul produs în SUA, dar şi la angajaţii cu cetăţenie americană.

Prinşi la mijloc între SUA şi UE De asemenea, poziţia României, ca aliat strategic al SUA şi stat membru UE, ar putea deveni ingrată în condiţiile unei răciri a relaţiilor între Statele Unite şi puterile europene ce ar putea urma retragerii din acordul nuclear. Un scenariu care nu pare extrem de neplauzibil, dat fiind că decizia luată de Trump afectează interesele politice şi economice ale statelor Uniunii Europene. În acest moment, puterile UE insistă că acordul "nu e mort" şi continuă negocierile cu Iranul - sfidând practic decizia Casei Albe

"Franţa,Germania şi Marea Britanie regretă decizia americană", a scris Emmanuel Macron marţi seară pe Twitter. Ulterior, Marcon, Merkel şi May au publicat o declaraţie comună prin care afirmă că aceste ţări rămân părţi în acordul nuclear şi că acesta "a fost unanim susţinut de Consiliul de Securitate al ONU prin rezoluţia 2231, care rămâne în continuare cadrul legal obligatoriu în rezolvarea disputei privind programul nuclear iranian" .

Declaraţia sugerează că există riscul ca Statele Unite să fie acuzate de încălcarea rezoluţiei ONU, care stipula un "preaviz" fundamentat de 30 de zile. Mai grav, sugerează şi că administraţia Trump va fi nevoită să demonstreze că Iranul a violat prevederile acordului nuclear, o situaţie care nu are cum să îmbunătăţească relaţiile între SUA şi Europa şi prinde România la mijloc.

Radu Pircă