Traseul unui recipient de plastic în care a fost introdus un GPS arată cât de departe ajung gunoaiele aruncate de români

Campania „România la PET” vă arată ce descoperă scafandrii în mâlul subacvatic, dar și cum arată traseul unei sticle de plastic - dintr-o apă de munte până în Marea Neagră.

Pe larg, despre microplasticul care ajunge în final în organism, duminică de la ora 18:00, la emisiunea „România, te iubesc!”.

Râurile Ghimbășel, Bârsa și Hamaradia din județul Brașov. Dezastrul de pe aceste ape montane se vede mai bine în fiecare primăvară, după degheț, și a fost filmat de o asociație de mediu din zonă.

Gropile ilegale de gunoi ar putea fi descoperite mult mai repede cu drone

Ionel Spătaru, de la asociația brașoveană de mediu declară că gropile ilegale de gunoi ar fi descoperite mult mai repede, înainte să se extindă, dacă și comisarii Gărzii de Mediu ar primi drone, așa cum li se promite de ani de zile.

Ionel Spătaru, presedinte ONG de mediu: „Trebuie dotare, trebuie drone...”

Tanczos Barna, Ministrul Mediului: „Apele de munte preiau toată mizeria adunată de prin localitățile prin care trec, ca apoi să ducă deșeurile direct în Olt, iar el, la rândul său, să le poarte către Dunăre. Un traseu pe care l-au demonstrat membrii unei alte asociații de mediu, de la Râșnov. Călătoria lui Pety, așa cum au numit recipientul din plastic, în care au fost introduse un echipament de localizare GPS, acumulatori și un panou fotovoltaic, a început în dreptul localității Hărman, în octombrie anul trecut.”

Traseul lui Pety, recipientul care a călătorit pe apă sub observația unei asociații de mediu

Traseul a continuat cu peripeții pentru că Pety s-a blocat de mai multe ori în crengi, gunoaie sau pe mal. Marius, unul dintre membrii echipei din proiect, l-a ajutat să inainteze, pentru că-l urmărea cu o canoe.

Marius Strătilă, membru în echipa de proiect: „Am văzut oameni care aruncau - efectiv veneau cu căruța, descărcau de gunoi și, când îi întrebam ce fac, ziceau că i-a trimis primarul.”

Pety a călătorit șapte luni pe apele României și a trimis mesaje din când in când. A străbătut Țara Făgărașului, unde a văzut plutind pe apă frigidere, televizoare și dulapuri. A ajuns la Dunăre, și de acolo, pe Brațul Măcin, la Galați și Tulcea. A ieșit în mare pe la Sfântu Gheorghe.

Curenții l-au dus pe Pety într-un golf, unde a eșuat, cu panoul solar dezlipit de GPS. Și în vreme ce Pety, ajutat de oameni, își continuă călătoria în natură, tone de alte ambalaje ajung să sufoce râurile.

Ungaria i-a adus României deșeurile pe care spun că le-au primit pe Someș și Tisa

Vecinii maghiari ne-au acuzat în această primăvară că le trimitem periodic gunoaie pe Someș și Tisa. Au adunat doi saci cu deșeuri și au mers la Ambasada României să ni le returneze.

Gyure Csaba, deputat: „Atragem atenția statului român să își schimbe atitudinea prin care poluează natura și fauna Ungariei.”

Doi scafandri de la Oradea trag un semnal de alarmă și periodic coboară în râul Criș, ca să aducă dovezi ale dezastrului de mediu.

Radu Herea, scafandru: „O treime din apele de suprafață ale României nu ating obiectivul de mediu - starea ecologică 'bună', dar, conform Directivei Cadru Apă, toate țările ar trebui să atingă acest standard până în 2027.”

Așa se vede, și în apă și în sol, cum are loc degradarea, în timp, a tututor acestor deșeuri.

Mihai Dragomir, inițiator proiect sticla pe apă: „Am ajuns practic să avem o stratificare a deșeurilor, dacă priviți malurile.”