Ministrul Toader îi răspunde lui Timmermans: ”Să ne respectăm competenţele”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Toader a declarat că nici factorul politic şi nici alţi factori nu pot solicita începerea sau oprirea unei anchete penale, după cum nu pot face solicitări nici în legătură cu modul de soluţionare a respectivei anchete.
El a răspuns astfel avertismentului prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a avertizat că România trebuie să revină urgent la un proces de reformă corect.
"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, atât faţă de factorii interni, cât şi faţă de factorii externi. Exprim convingerea faptului că CSM îşi îndeplineşte această obligaţie constituţională. Nici factorul politic şi nici alţi factori, indiferent de natura internă sau externă, nu pot solicita începerea sau oprirea unei anchete penale, după cum nu pot solicita nici modul de soluţionare a respectivei anchetei.
În recomandările MCV se consacra la nivel de principiu faptul că această ingerinţă nu este permisă în activitatea de înfăptuire a justiţiei, dar personal, ca ministru al Justiţiei, exprim convingerea că recomandarea este în egală măsură valabilă şi pentru emitenţi ei", a spus ministrul Justiţiei.
Toader a precizat că Guvernul României respectă pe deplin acest principiu şi "nu a interferat şi nu interferează cu activitatea organelor de urmărire penală după cum nu a interferat şi nu interferează nici cu activitatea instanţelor de judecată de înfăptuire a justiţiei".
"Să ne cunoaştem şi să ne respectăm competenţele, demnitatea şi specificul naţional", a încheiat Toader.
Răspunsul oferit miercuri de Tudorel Toader”În România, CSM este garantul independenţei justiţiei, atât faţă de factorii interni, cât şi faţă de factorii externi.
Exprim convingerea faptului că CSM-ul îşi îndeplineşte această obligaţie constituţională.
Nici factorul politic şi nici alţi factori, indiferent de natura internă sau externă, nu pot solicita începerea sau oprirea unei anchete penale, după cum nu pot solicita nici modul de soluţionare a respectivei anchete.
În recomandările MCV, se consacră la nivel de principiu faptul că aceasta ingerinţă nu este permisă în activitatea de înfăptuire a justiţiei, dar personal, ca ministru al Justiţiei, exprim convingerea că recomandarea este în egală măsură valabilă şi pentru emitenţii ei.
Guvernul României respectă pe deplin acest principiu. Nu a interferat şi nu interferează cu activitatea organelor de urmărire penală, după cum nu a interferat nici cu activitatea instanţelor de judecată, de înfăptuire a justiţiei.
În al doilea rând, la Ministerul Justiţiei se afla în prim proces de selecţie a candidaţilor pentru ocuparea diferitelor funcţii de procuror de rang înalt. Sunt criterii prevăzute în lege, criterii transparente, proceduri care nu se schimbă şi nu pot fi schimbate în timpul derulării acestora.
Considerăm necesară respectarea procedurilor legale existente şi în egală măsură şi la nivel european. Adică, sintetizând, într-o formulă mai accesibilă, nu schimba regulile în timpul desfăşurării unei proceduri legale.
În raportul MCV se prevede că factorul politic să nu intervină în procesul de numire a procurorilor de rang înalt. În România, ştim, ştiţi foarte bine că procedura transparentă pe care mâine veţi avea ocazia să o vedeţi într-o altă etapă prevede că interviu de selecţie se desfăşoară la Ministerul Justiţiei. Ministerul Justiţiei face o propunere motivată, pe care o înaintează secţiei de procurori a CSM, secţia pentru procurori procedează la un interviu, emite un aviz consultativ iar preşedintele emite decretul de numire.
Noi primim aceste recomandări, timp în care la nivel european, numiri similare sunt eminamente politice.
Personal, am participat zilele trecute la ultimă rundă de discuţii tehnice, la sediul Comisiei, experţi ai Comisiei Europene şi de la Ministerul Justiţiei. Nu ne-am dus să cerem aprobare, să cerem avizarea actelor, pentru că circuitul nu are că etapă şi avizarea de la Comisie. Ne-am dus pentru a purta un dialog în cadrul colaborării care există şi care trebuie să existe între România şi Comisie. De ce? Pentru a vedea modalităţile cele mai adecvate voinţei legiuitorului european, specificului naţional, pentru transpunerea unor directive europene.
Am în vedere direcţia privind confiscare extinsă, privind consolidarea prezumţiei de nevinovăţie, acte normative care în termen scurt vor fi transpuse în planul legislaţiei naţionale. În rest, aspectele de oportunitate a unei reglementări sau alta sunt de competența exclusivă a legiuitorului ordinar sau delegat, iar aspectele de constituţionalitate sunt obligaţii izvorâte din Constituţie, transpuse prin considerentele deciziilor de admitere emise de CCR.
De dată recentă, ca şi dvs., văd şi eu cum oficiali europeni îşi exprimă îngrijorări, dar îngrijorările sunt exprimate cu caracter preventiv, însă cu un puternic potenţial electoral.
Ca ministru al Justiției, formulez o simplă şi respectuoasă solicitare, pe care în plan naţional am repetat-o, şi anume să ne cunoaştem, să ne respectăm competențele, fie ele şi partajate, să ne respectăm demnitatea şi specificul naţional.”