„România educată”. Penultimii în UE în testele PISA și cu 1 din 4 liceeni care pică Bac-ul, Șefa de la Educație e mulțumită

„Cifrele de angajabilitate ne spun că stăm mai bine decât multe alte state europene pe angajabilitatea tinerilor. De asemenea, în continuare, cei care finalizează învăţământ superior se angajează mai uşor decât cei care finalizează liceul sau care finalizează doar gimnaziul", a spus ministrul într-o conferinţă de presă susţinută la Ploieşti. Deca a explicat că mai este de lucru în realizarea unei corelări între cerinţele angajatorilor şi ceea ce se întâmplă în şcoală. „Apropo de potrivirea a ceea ce se întâmplă în şcoală cu ceea ce cer angajatorii, aici, da, mai avem de lucrat, măsurăm, avem chiar un proiect acum finalizat de interconectare a bazelor de date, sistemului informatic integrat de la Ministerul Educaţiei cu baza de date de la ANOFM pentru a vedea ce se întâmplă cu absolvenţii noştri. În plus, am regândit întreg sistemul de învăţământ tehnologic dual, tocmai pentru a aduce companiile alături de noi, pentru că ei spun că nu găsesc personal pregătit, şcolile spun că angajatorii nu sunt suficient de aproape de şcoală ca să se poată face joncţiunea. Joncţiunea se face prin noua rută de învăţământ tehnologic dual şi cu investiţii europene, pentru că este clar că, finanţând 29 de astfel de campusuri integrate în loc de 10, creştem şansele ca învăţământul tehnologic să devină în întregime dual în 2029-2030, aşa cum legea prevede", arată ministrul Educaţiei. Ligia Deca a făcut şi un apel către familii şi către autorităţile publice locale să lucreze împreună pentru ca toţi copiii să parcurgă anii de şcoală obligatorii. „Mi se pare foarte important ca toţi elevii să finalizeze numărul de ani de învăţământ obligatoriu, pentru că asta îi va pregăti pentru ce înseamnă economia de mâine. Este clar că o economie de valoare adăugată, o economie spre care tinde România, are nevoie de personal calificat. Este din ce în ce mai complexă pregătirea, chiar şi pentru meseriile pe care până acum le ştiam cu un nivel mai redus de pregătire, se adaugă competenţele digitale, se adaugă o serie întreagă de tehnologii noi, de aceea investim în şcoală şi de aceea este foarte important şi fac apel atât către familii, cât şi către autorităţile publice locale să lucreze împreună pentru ca toţi copiii să parcurgă anii de şcoală obligatorii. Asta le va garanta un viitor şi lor, şi nouă, ca societate. (...) Cred că atunci când instituţiile statului colaborează, şi aici mă refer şi la agenţiile de ocupare a forţei de muncă, şi la inspectorat, şi la Direcţia Generală de Asistenţă Socială, cred că lucrurile se pot preveni. Adică, dacă avem un copil care nu a mers mai departe în clasa a 9-a, îl identificăm în primul an şi dăm consilierea necesară pentru a se orienta către cea mai bună formă de şcolarizare pentru el. Eu cred că aceşti copii pot şi trebuie să fie recuperaţi", a mai declarat ministrul.

Anul trecut rata de promovare a bacalaureatului a fost de 75%, respectiv 1 din patru elevi care au dat examenul a picat. 

Cifrele arată că performanța elevilor de 15 ani, aflați aproape de finalizarea învățământului obligatoriu, este pe penultimul loc din Uniunea Europeană. Aproape jumătate se încadrează la analfabetism funcțional la matematică, științe și citire. Elevii de clasa a IX-a au avut scoruri mari doar la viteza cu care leagă prietenii cu colegii. Ceea ce, spun sociologii, ține de felul nostru de a fi, ca popor, și nu de calitatea educației din școli. Nume grele din Educație s-au adunat la radiografia sistemului de învățământ.

Este a șasea oară când un eșantion de 7600 de elevi din 260 de școli a participat la testarea PISA, iar în acest an accentul a fost pus pe matematică. Rezultatele sunt… dureroase. 49 la sută se înscriu în zona analfabetismului funcțional și numai 4 la sută au scoruri de înaltă performanță. Nivelul e mediocru și pentru celelalte două domenii - la științe, 44% dintre cei testați au trecut prin 10 ani de școală ca o gâscă prin apă, iar la lectură 42% dintre elevii de 15 ani citesc greu sau nu înțeleg ce-au citit.

Citește și

România vrea să implementeze testele PISA la adulți. Vor fi anonime și plătite

Și la citit sau științe, școlarii sunt între 2 și 3%. În cele 81 de țări incluse în testare, România se află pe locul 45 sau 48, în funcție de materie. De două ori mai puțini decât media celorlalți candidați. Profesorii care formează noi dascăli spun că evaluarea, făcută de un organism independent, reflectă hibele sistemului autohton.

Comparând cu media Uniunii Europene, suntem cu 53 de puncte (din 600) mai jos la științe. Avem cu 45 de puncte mai puțin la matematică și cu 40 mai jos la lectură.