Programul „Masa caldă în școli” șchiopătează și anul acesta. Mai marii din Educație se apără și dau vina pe fonduri

Numărul școlilor care vor primi bani pentru o masă caldă este identic cu cel de anul trecut, deși ar fi trebuit să crească de patru, cinci ori. N-au mai fost bani, se apără mai marii din Educație. Este, așadar, încă un eșec al programului, care se derulează deja de cinci ani, în multe cazuri, doar pe hârtie.

Proiectul de hotărâre de guvern privind „Masa caldă în școli” arată că, pentru anul școlar viitor, se acordă doar 195 de milioane de lei pentru 450 de grădinițe și școli. Sunt cifrele de anul trecut, și vizează în jur de 180.000 de copii deși, acum nici șase luni, ministrul Educației își anunța intenția de a cuprinde de cinci ori mai mulți.

Ligia Deca, ministrul Educației: „Ne dorim să extindem acest program încă de anul școlar viitor pentru cel puțin un milion de copii. E o investiție majoră, dar din toate studiile pe care Ministerul le-a avut la dispoziție, am văzut că acest program asigură o retenție școlară foarte bună”.

Mai mult, Ministerul nu a crescut nici suma oferită pe zi, adică 15 lei pentru o supă sau o ciorbă, un fel principal și un desert. Suma extrem de mică ar trebui să acopere prețul produselor, cheltuielile de transport și depozitare.

Citește și

„Ucraina, te iubesc!” | România, față în față cu o altă criză de proporții fără precendent, cea a refugiaților

Programul „Masa caldă în școli” a început acum cinci ani, cu 50 de școli-pilot în care elevii ar fi trebuit să primească un prânz gătit proaspăt, în fiecare zi de școală. Însă, programul a mers șchiopătând, odată fiindcă puțini furnizori au acceptat suma de zece lei pentru un meniu, impusă de Ministerul Educației, și puțini dintre cei responsabili au amenajat cantine școlare. Totuși, Ministrul Educației a considerat că programul a fost un succes și a crescut numărul școlilor beneficiare, întâi la 150, apoi 300, iar anul trecut 450. Așadar, după valul de scumpiri, directorii sunt nevoiți să se descurce cu aceeași sumă din septembrie anul trecut. Mulți vor alege probabil „portița” în lege și vor da sendvișuri în loc de mâncare gătită.

Cât despre eficiența programului, scopul era să prevină abandonul școlar timpuriu, luând de pe umerii părinților săraci grija unei mese. Doar că. acoperirea slabă i-a scăzut șansele de a produce o schimbare reală.

Potrivit Eurostat, rata de părăsire timpurie a şcolii în România a scăzut cu numai 2,8 procente față de acum șase ani. Un elev din șase iese din evidențele școlii înainte de clasa a opta, și nu-și mai încheie niciodată studiile obligatorii.