Ministrul Educaţiei vrea să introducă un examen care amintește de ”treapta” din comunism

Printre altele, vrea să introducă un examen naţional la clasa a X-a, care aminteşte de treaptă a doua din perioada comunistă, şi un bacalaureat diferenţiat, cu subiecte din ultimii doi ani de liceu. Elevii, dar şi unii profesori critică măsurile anunţate şi spun că nu sunt decât o cârpeală, menită să ascundă adevăratele probleme din educaţie. Ecaterina Andronescu este al patrulea ministru al învăţământului din ultimii doi ani care promite reforme majore.

Examenul la finalul clasei a X-a, cunoscut în perioada comunistă drept treapta a II-a, ar urma să simplifice bacalaureatul. Şi asta pentru că absolvenţii nu vor mai pregăti materia din cei patru ani de liceu, ci doar din clasele a XI-a şi a XII-a. În plus, bacalaureatul ar urma să fie diferenţiat: un tip pentru cei care vor să urmeaze facultatea şi altul pentru elevii şcolilor profesionale.

Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematică: „primele 10 clase sunt obligatorii şi e normal ca atunci elevul să se poată decide ce face mai departe: spre o meserie, să devină un tehnician, sau pe filiera teoretică, spre studii universitare”.

Consiliul Naţional al Elevilor critică, însă, propunerile ministrului. În comunism, treapta a 2-a, susţinută la clasa a X-a, cernea elevii care urmau să continue liceul teoretic, iar cei care picau examenul se îndreptau către şcoli de meserii sau mergeau la muncă.

Citește și

Ideea testelor grilă la examene ar putea fi retrasă. Acuzațiile profesorilor

Petru Apostoaia, preşedintele Consiliului National al Elevilor: „nu este decât o cârpeală, nu aşa se fac schimbările în învăţământ. Pentru a creşte cu adevărat rata de promovare la Bac, trebuie să umblăm la planurile cadru, la programa şcolară şi la modul cum profesorii predau la şcoală.

Printre propunerile ministrului se mai număra reducerea numărului de ore petrecute la şcoală şi întoarcerea la manualele editurilor private, lucru devenit deja oficial. Dar niciuna din aceste schimbări nu îi este foarte clară nici ministrului educaţiei.

"Acestea sunt idei de dezbatere publică şi în momentul în care vom dezbate public şi vom constata că ele sunt acceptate de sistem, atunci le vom pune în draftul de lege şi le vom duce în parlament", spune Ecaterina Andronescu

Eugen Ilea, vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi: „Avem nevoie de o nouă lege, pentru că, se vede clar, legea din 2011 a suferit vreo 50-60 de modificări ale articolelor, dar să nu fie, totuşi, pe repede-inainte pentru că ne vom trezi poate să avem tot o alege care va fi modificată an de an”.

Specialiştii în educaţie spun că aceste propuneri nu schimba în profunzime sistemul nostru de învăţământ.

Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematică: „Se poate face lucrul acesta dacă toate schimbările vor lua în calcul schimbarea de paradigmă care se petrece în mintea fiecărui copil al generaţiei ăsteia, din păcate, noi am rămas într-o variantă foarte învechită de a face şcoala”.

O nouă lege a educaţiei a fost promisiunea guvernului PSD, încă de la începutul anului 2017. Iată declaraţia de atunci a ministrului Educaţiei, Pavel Năstase: "conform programului de guvernare, până la sfârşitul anului 2017, trebuie să avem o nouă lege a educaţiei naţionale. "

Cu acelaşi discurs au venit şi urmaşii lui, Liviu Pop şi Valentin Popa. În realitate, în doi ani nu a apărut nici o nouă lege a educaţiei , iar acum actualul ministru promite că o va realiza în două luni.