Elevii, nevoiți să lucreze cu materiale mai bătrâne decât ei. ”Nu putem scrie doar pe tablă şi atât"
Your browser doesn't support HTML5 video.
Profesorii ca adolescenții, cei mai mulţi învăţaţi cu tablete şi telefoane, se plictisesc de aceleaşi hărţi, atlase, planşe şi cranii prăfuite.
Specialiştii mărturisesc că în plină eră a tehnologiei este nevoie de multă interactivitate la cursuri, astfel încât să fie mai captivante.
În Sibiu, în foarte multe şcoli de gimnaziu, laboratoarele de fizică, biologie şi chimie nu mai există de ani de zile.
"Motivul este simplu, exista în Sibiu o presiune demografică consistentă, în fiecare an trebuie să înfiinţăm o clasă în plus, avem nevoie de spaţii", explică Simion Romulus Constantin, director Școală Gimnazială din Sibiu.
Materialele didactice sunt foarte vechi.
"Microscoapele, pe astea lucram când eram la facultate, sunt din '72. Sunt foarte puţine, se sparg, sunt consumabile", explică o profesoară care predă biologia de 37 de ani. Are mulţi elevi interesaţi să devină medici şi face tot posibilul să îi ţină pe acest drum, chiar dacă nu are materialele necesare.
"Mi-aş dori să văd în şcoala noastră nişte microscoape performante, truse de disecţii, nu putem scrie doar pe tablă şi atât", explică Vasilica Creangă, profesor de biologie.
Cererile pentru materiale noi se depun în fiecare an şcolar, dar profesorii se plâng ca niciodată nu primesc cele cerute. Banii de la primărie sunt investiţi prioritar, în renovări şi mobilier.
Nici în Mureş, copiii nu au acces în laboratoare. Conducerea liceului tehnologic din Bând, a câştigat 500000 de euro printr-un proiect european şi vrea să le reabiliteze.
"După ce vom termina această reabilitare, laboratoarele vor fi dotate modern, cu videoproiector, internet", explică Creți Gheorghe, director liceu tehnologic.
Momentan doar la ora de biologie, într-o clasă obişnuită, elevii beneficiază de un videoproiector.
"La geografie pe hartă, biologia pe planşe, cu corpul uman", spune o elevă.
În Cluj, sătui să aibă elevi neinteresaţi de ore, unii dascăli şi directori de şcoli au luat bani locali şi europeni pentru modernizări.
"Avem microscoape, avem videoproiectoare în fiecare sală, pentru ei e o reală plăcere să vadă la şcoală", spun profesorii.
4 milioane de euro au fost investiţi într-o şcoală gimnazială, unde învaţă 1.300 de elevi.
"Copii sunt încântaţi, avem table interactive, avem material didactic cu care au fost dotate laboratoarele noastre, microscoape, truse la cabinetele de fizică, de chimie", spune Paula Balica, director Şcoala Gimnazială "Ion Agârbiceanu" din Cluj.
În localitatea Petriş din Bistriţa, directorul şcolii a accesat un program, demarat de o fundaţie, şi a câştigat tablete, laptopuri şi un videoproiector.
"Au tot felul de aplicaţii pe geometrie, foarte, foarte utile", spun profesorii.
"Ei sunt nativi digitali, le vine atât de natural să folosească aceste instrumente, pot să acumuleze informaţiile mult mai uşor decât cei care nu au aceste opţiuni şi cu certitudine vin cu mai multă bucurie la şcoală decât în alte contexte", explică Raluca Anton, psiholog.
Investiţiile în tehnologie par însă imposibile în mediul rural, acolo unde mii de elevi încă învaţă în şcoli dărăpănate sau containere.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicatia Stirile ProTV pentru telefoane Android si iPhone!