Șocul corporal: șase moduri în care căldura afectează corpul uman

Căldura extremă cauzează probleme grve de sănătate, care pot duce chiar până la deces. The Guardian prezintă șase moduri în care canicule afectează coprul uman. 

Arsurile solare sunt cauzate de expunerea excesivă la razele ultraviolete (UV) ale soarelui. Cu cât corpul este supus mai mult la arsuri solare, cu atât este mai probabil ca o persoană să sufere de cancer de piele.

Prea multă radiație UV poate deteriora ADN-ul celulelor pielii. ADN-ul le spune celulelor cum să funcționeze, astfel încât, pe măsură ce daunele se agravează cu fiecare arsură solară repetată, celulele pot începe să crească fără control, ceea ce duce la cancer de piele.

Poate fi greu să gândești clar când ești prea fierbinte. Studiile au arătat cum căldura extremă poate afecta performanța mentală. Vremea caldă a fost legată de funcția cognitivă redusă, erori de judecată și risc mai mare de accidentare profesională.

Citește și

Canicula continuă să facă ravagii în Europa. Valul extrem de căldură a provocat sute de decese în Spania, în ultima săptămână

Citește și: „Răul nu poate câștiga”: Ucisă de o rachetă rusească, Liza a fost înmormântată în orașul Vinnytsia

La temperaturi extrem de ridicate, bariera hemato-encefalică începe să se spargă. Proteinele și ionii se acumulează în creier, provocând inflamații.

Mulți oameni raportează că se simt iritabili în zilele caniculare, iar dovezile sugerează că expunerea la căldura extremă afectează negativ sănătatea mintală.

Un studiu recent la New York a constatat că, în zilele caniculare, au existat mai multe vizite de urgență la spital din cauza abuzului de substanțe, a tulburărilor de dispoziție și anxietate, a schizofreniei și a demenței. Un alt studiu a legat creșterea temperaturilor de rate mai mari de sinucidere.

Hipotalamusul este termostatul corpului. Sesizează schimbările de temperatură, în interiorul și în exteriorul corpului, și face ajustări pentru a o menține la unul sau două grade de 37 C.

Când creierul simte că se încălzește corpul, hipotalamusul trimite mesaje vaselor de sânge din apropierea pielii, spunându-le să se dilate. Aceasta crește cantitatea de sânge de la suprafața pielii, permițându-i să piardă căldură – atâta timp cât aerul este mai rece decât corpul.

Citește și: Un bătrân de 80 de ani, din Iași, i-a dat fiului său cu toporul în cap pentru că îl suspecta de incest cu propria mamă

Dacă aerul din exteriorul corpului este mai fierbinte decât cel din interior, glandele sudoripare ale corpului - toate cele 1,6 până la 5 milioane - se pun la treabă.

Transpirația este secretată pe suprafața pielii, unde evaporarea ei are un efect de răcire - deoarece ia energie termică din corp pentru a transforma lichidul în vapori.

Dar transpirația nu este un sistem perfect. O persoană activă poate transpira până la 10 litri de apă pe zi, iar dacă aceasta nu este înlocuită, poate duce la deshidratare.

Un corp care este deshidratat nu se mai poate răci prin transpirație. De asemenea, dacă un corp devine prea fierbinte, fluxul de sânge către piele și transpirația se poate opri: în acest caz, temperatura corpului crește și celulele creierului suferă leziuni ireversibile.

Vremea caldă poate afecta calitatea aerului, îngreunând respirația. Temperaturile ridicate sunt de obicei însoțite de aer nemișcat, ceea ce permite poluanților să stagneze. Ozonul de la nivelul solului este un gaz nociv care se formează atunci când poluanții emiși de mașini, centrale electrice și sursele industriale reacționează chimic la lumina soarelui.

Citește și: Un nou impozit în România. Cât este taxa Netflix, plătită pentru serviciile media audiovizuale la cerere

Unul dintre constituenții majori ai smog-ului, ozonul la nivelul solului poate reduce funcția pulmonară și este un factor major în morbiditatea și mortalitatea prin astm.

Un studiu din 2008 a constatat că pentru fiecare grad Celsius în care temperatura crește, poluarea cu ozon va ucide încă 22.000 de oameni în întreaga lume.

Hipertermia este termenul pentru care corpul atinge o temperatură anormal de ridicată. Acest lucru se întâmplă atunci când diferitele sale mecanisme de reglare a căldurii nu reușesc să facă față.

Dacă temperatura corpului crește la aproximativ 38 C, creierul spune mușchilor să încetinească, iar oboseala se instalează.

Aceasta se numește epuizare de căldură. Simptomele epuizării termice includ, de asemenea, amețeli, tulburări de vedere, sete intensă, greață, palpitații și amorțeală.

Dacă temperatura corpului nu este redusă, epuizarea termică se poate agrava până la insolație. Insolația, care începe la 40 C, ar trebui tratată ca o urgență medicală. Simptomele includ pielea uscată, fierbinte și disfuncția mentală. Lăsată netratată, insolația poate provoca convulsii, comă și deces.

Pe măsură ce corpul se încălzește, vasele de sânge se dilată, iar acest lucru scade tensiunea arterială, făcând o persoană să se simtă amețită și bolnavă.

În cel mai rău caz, atunci când organismul este lipsit de fluxul sanguin normal, intestinul se poate scurge, vasele de sânge pot fi deteriorate - determinând coagularea sângelui - și celulele se pot dezintegra pe măsură ce proteinele lor se descompun. Dacă tensiunea arterială scade prea mult, riscul de atac de cord crește.

Când corpul simte că este prea fierbinte, medulla oblongata – partea a creierului care controlează procesele vitale, inclusiv bătăile inimii, respirația și tensiunea arterială – îi spune inimii să mărească cantitatea de sânge pompată pentru fiecare bătaie.

Dar odată cu scăderea tensiunii arteriale, inima trebuie să muncească mai mult pentru a împinge sângele în jurul corpului, astfel încât ritmul cardiac crește. La temperaturi extreme, cantitatea de sânge circulată crește dramatic. Inima devine epuizată și fluxul sanguin poate scădea brusc.

Experții spun că, pe măsură ce temperaturile globale cresc, la fel va crește și ratele mortalității – iar aceste decese se vor datora în mare parte stresului pe care căldura extremă îl pune asupra sistemului cardiovascular.