O echipă de profesori și studenți români a creat primul robot subacvatic anti deșeuri
Your browser doesn't support HTML5 video.
Prototipul a fost testat cu succes, în apele din apropierea orașului Dubrovnik, iar valoarea proiectului se ridică la 5 milioane de euro.
Cercetătorii au combinat senzorii cu inteligența artificială. Sistemul de curățare funcționează similiar cu aspiratoarele-robot de acasă și este capabil să recunoască deșeurile marine și să își croiască drum în adâncuri în mod țintit. La primele teste făcute în Croația un pet a fost imediat identificat și ridicat de pe fundul mării.
„Până acum acest lucru se face folosind scafandrii sau poate roboți operați de operatori umani de la distanță. Vrem să facem acest lucru autonom – 100% autonom”, a declarat coordonatorul echipei din România.
Sistemul este compus din roboți subacvatici, o navă de suprafață și o dronă - toate lucrează simultan pentru o coordonare perfectă.
„În proiect eu sunt principalul responsabil cu implementare de algoritmi pentru poziționarea roboților, cât și a deșeurilor. Adică în momentul în care un robot detectează un deșeu pe fundul mării trebuie să știm exact poziția acestuia ca să îl putem colecta. În momentul în care un robot detectează un deșeu pe fundul mării trebuie să știm exact poziția acestuia ca să îl putem colecta”, a explicat un student.
În prezent, în oceane sunt între 26 și 66 de milioane de tone de deșeuri - bucăți de plastic, sticle sau cauciucuri. Deșeurile pe care le vedem la suprafață reprezintă doar 6 la sută din total. Robotul ar putea să coboare până la 500 de metri adâncime.
„Ca și grup ne-am dorit un subiect în domeniul roboticii marine care să aibă un impact mai mare asupra societății și omenirii”, a declarat un cercetător de la Institutul de Cercetare Fraunhofer din Germania.
„Se spune de exemplu că, în câțiva ani, o estimare ar fi 2050, va fi mai mult plastic în ocean decât pești, dacă va puteți imagina asta”, a spus un biolog de la Facultatea de Biologie UBB Cluj.
Întreg proiectul este finanțat din bani europeni - 5 milioane de euro - iar din echipa fac parte inclusiv studenți. Românii au contribuit la partea de software și la cea de cartografiere.