Mierea, sucul de fructe și dulceața, vizate de Parlamentul European. Ce reguli noi au fost lansate pentru producători

Și asta pentru că ne confruntăm cu o cantitate enormă de produse falsificate. În multe cazuri, mierea contrafăcută este amestecată cu urme de miere naturală, dar prețul cerut este pentru un produs premium.

Marius Igna face parte din a treia generație de producători de miere din familie. Din fericire, România nu duce lipsă de miere naturală, de calitate.

Doar anul trecut am produs aproape 30.000 de tone de miere, iar la vânzare un borcan de miere naturală poate să depășească și 100 de lei.

Se fac bani buni și din exporturi. Doar în 2022 am vândut miere de peste 51 milioane de dolari.

Citește și

Mierea produsă în România în 2023 - care sunt cele mai comune tipuri de miere în țara noastră

Marius Igna, apicultor: „În primul rând trebuie să urmărim eticheta, să fie conținutul doar din țara noastră, să scrie produs în România și nu din alte țări, să fie mierea cristalizată, în totalitate, să nu intervină această segregare. Cartea de vizită a unui apicultor este cristalizarea.”

Legislația actuala nu-i obligă pe producători să treacă pe etichetă proveniența ingredientelor. Cel mai des, mierea este falsificată cu glucoză ori sirop de porumb, de trestie de zahăr sau de orez.

Și chiar dacă producem multă miere, importăm în cantități tot mai mari. Borcanele aduse de peste mări și țări ajung în rafturi între cele autohtone dar pentru că au preț mai mic sunt preferate de multi. Conform Institutului Național de Statistică, un român manâncă în medie, anual, 25 de kilograme de produse care conțin miere sau zahăr.

Acum, Parlamentul European a adoptat noi reguli pentru etichetarea mierii, a gemurilor sau a sucurilor de fructe. Pe etichetă, producătorul trebuie să scrie țara de proveniență.

Uniunea Europeană importă în cea mai mare parte miere din China, Ucraina, Turcia, Brazilia, Mexic și Argentina.

Parlamentul European vrea ca etichetarea să fie clară și atunci când vine vorba de conținutul de zahăr. Dacă un suc are doar zahăr din fructe, eticheta poate menționa că este natural. Altfel, nu este permis. Sau dacă sucul are un conținut redus de zahăr, producatorul poate scrie acest lucru pe etichetă, dar nu are voie să spună că este un lucru benefic pentru sănătate. Mai mult, dacă în urmă procesării, sucurile de fructe, gemurile sau laptele își pierd din dulceața naturală, producatorii nu au voie să folosească îndulcitori pentru a compensa această pierdere.

Directiva urmează să fie negociată și cu statele membre, după care va putea fi aplicată în întreaga Uniune Europeană.