Ieșeanul care a ținut un coif vechi de 2.500 de ani în pod nu poate fi recompensat pentru că nu l-a declarat în 72 de ore
Your browser doesn't support HTML5 video.
Coiful de războinic a fost găsit de bărbatul din comuna ieșeană Alexandru Ioan Cuza în timp ce se scălda în râul Siret în vara anului 2014, iar de atunci l-a ținut în podul casei, până la descinderea polițiștilor din Neamț, scrie Ziarul de Iași.
Interesant este că, potrivit legii, autorii descoperirilor întâmplătoare au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea tezaurului, calculată în momentul acordării recompensei, iar în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepţională, se poate acorda şi o bonificaţie suplimentară de până la 15% din valoarea bunurilor.
Valoarea acestora este stabilită de experţi acreditaţi de Ministerul Culturii, care evaluează bunul de patrimoniu.
Coiful corintic de bronz datând din secolul V î.H. a fost evaluat la prima vedere la peste 400.000 de euro, dar este posibil ca valoarea acestuia să fie mult mai mare, data fiind raritatea sa.
Un coif similar a fost vândut cu 200.000 de dolari la New York, acum câțiva ani, dar cel descoperit în Iași se află la o distanță mult mai mare de zona de origine, astfel încât valoarea sa este cel puțin dublă.
Problema ieșeanului este că beneficia de această recompensă, care putea ajunge și la 200.000 de euro, dacă declara descoperirea coifului în termen de 72 de ore.
Iar el spune că a făcut-o, dar polițistul satului nu a știut unde să-l îndrume.
”Am găsit coiful pe la ora 14, apoi în jur de ora 15 am mers la postul de poliţie. Am arătat şefului de post ce am găsit. Acesta mi-a spus că nu nu ştie ce este. I-am dat idea că aş putea duce coiful la muzeul de la Ruginoasa, poate iau vreo răsplată pe el… Ştiam că statul îţi oferă ceva dacă găseşti un lucru de valoare, istoric. Mi-a spus că nu ştie ce să zică. Drept urmare, am dus coiful acasă. L-am pus în pod”, a povestit bărbatul.
Culmea este că la percheziţia casei sale făcută în urmă cu câteva zile s-au prezentat mai mulţi anchetatori, printre ei aflându-se şi şeful de post respectiv.
“I-am reamintit că am fost la el cu coiful. A ridicat din umeri”, a mai spus ieșeanul.
Ar fi încercat să-l vândă imediat după ce l-a descoperit
Pe de altă parte, polițiștii care se ocupă de caz sunt fermi: bărbatul nu va primi nicio recompensă.
”Avea obligaţia de a declara bunul găsit în 72 de ore. Aşa prevede legislaţia. Artefactul a fost găsit în urma unei autosesizări a Poliţiei Patrimoniu din Neamţ”, a declarat comisarul Vitalie Josanu, din cadrul IPJ Neamţ.
Mai mult, ieșeanul este parte din dosarul penal deschis pe seama coifului corintic. Imagini cu artefactul antic au apărut prima dată pe Facebook în 2014, imediat după ce a fost găsit.
Atunci, un profesor din Roman a aflat din întâmplare de coif și a distribuit poze cu acesta încercând să-i afle valoarea.
Coiful a rămas în podul ieșeanului pentru că acesta nu s-ar fi înțeles pur și simplu la preț cu profesorul din Roman.
În decembrie 2020, un alt pasionat de antichități, tot din Roman, a distribuit din nou imagini cu artefactul vechi de 2.500 de ani, la fel pentru a-i afla valoarea.
Acum au intrat pe fir și polițiștii, care au luat urma tezaurului și au descins la mai multe adrese din Roman și la casa din Iași a bărbatului care l-a găsit.
Coiful a fost predat de IPJ Neamț celor de la Complexul Muzeal Naţional „Moldova” din Iaşi, iar o comisie specială se ocupă acum de restaurarea lui. Ulterior, coiful care face parte din patrimonial național al României, va fi expus la Muzeul de Istorie din incinta Palatului Culturii din Iași.
Ce spun experții despre însemnătatea coifului
Profesorul universitar Vasile Cotiugă, specialist în arheologie, apreciază că valoarea coifului ar putea ajunge până la 400.000 de euro, dublu faţă de alte coifuri similare de pe site-urile de licitaţie din întreaga lume.
Valoarea este atât de mare, explică profesorul, fiindcă artefactul este într-o zonă în care n-ar trebui să existe în mod normal.
„Valoarea lui creşte pentru că nu este în zona corintiană, este descoperit la o distanţă foarte mare şi implicit valoarea sa este mult mai mare. Dacă pe piaţa antichităţilor s-au vândut astfel de coifuri cu 200.000 de euro, dublaţi suma pentru cel de la Iaşi, pentru că atestă faptul că în zonă, aici, a existat un comerţ cu grecii tocmai din perioada respectivă”, a explicat Vasile Cotiugă
Şi nu doar comerţ, spune acesta. Este atestat şi faptul că războinicii greci au ajuns în această zonă, ceea ce înseamnă că au venit cel mai probabil de la porturile din Marea Neagră şi au discutat în regiunea Iaşului aspecte politice.
Mai mult, luptătorii respectivi este posibil să fi mers ca o gardă a negustorilor greci ce se îndreptau spre zona Brad, la cetatea Zargidava, o cetate getică importantă care a avut legături documentate cu lumea grecească.
„Înseamnă că Siretul a fost o arteră importantă de circulaţie încă de atunci şi de aceea avem descoperiri importante de acolo. Valoarea este cu atât mai importantă pentru noi, istoricii, fiindcă atestă un comerţ într-o perioadă în care - cu adevărat - comunităţile getice din această parte de Est de Carpaţi formau probabil entităţi politice clare. Nu veneau altfel negustorii în teren fără a şti unde vin, fără să ia legătură cu autorităţile militare sau locale”, a completat istoricul.