Descoperire rară pe şantierul arheologic de la Pompei: o "cameră a sclavilor''

Micuţa cameră, care conţine trei paturi, dintre care unul de mărimea unui copil, opt amfore, un vas de ceramică şi un cufăr de lemn, a fost descoperită în timpul săpăturilor din Civita Giuliana, un cartier situat la câteva sute de metri nord de parcul arheologic din Pompei.

Aici a fost descoperit la începutul acestui an un car de ceremonii de mari dimensiuni în stare excelentă. Carul a fost descoperit într-un pridvor din faţa unui grajd în care, în 2018, au fost găsite rămăşiţele a trei cai.

Potrivit arheologilor, camera a fost probabil ocupată de sclavii care se ocupau de întreţinerea carului.

"Este o fereastră spre realitatea precară a acestor oameni care apar rar în sursele istorice, scrise aproape exclusiv de bărbaţi aparţinând elitei", a observat directorul general al sitului arheologic de la Pompei, Gabriel Zuchtriegel.

Această "mărturie unică" despre cum trăiau "cei mai slabi din societatea antică (...) este cu siguranţă una dintre cele mai interesante descoperiri din viaţa mea de arheolog", a adăugat el într-un comunicat de presă.

Camera de 16 metri pătraţi era situată între un dormitor şi o magazie. Cufărul din lemn conţinea obiecte din metal şi pânză care par să facă parte din hamurile cailor care trăgeau carul. Pe unul dintre paturi a fost găsită o osie de car.

"Această încăpere, datorită stării sale excepţionale de conservare, ne oferă o perspectivă rară asupra vieţii cotidiene a sclavilor", subliniază parcul arheologic.

Paturile sunt făcute din mai multe scânduri de lemn lucrate grosier, care puteau fi ajustate în funcţie de ocupant. Două paturi aveau o lungime de 1,70 m, iar al treilea de 1,40 m. Potrivit autorităţilor parcului, cei trei sclavi ar fi putut fi o familie.

În colţuri se aflau amforele aparţinând stăpânului casei. În două amfore aflate sub paturi, sclavii îşi păstrau probabil bunurile. A fost găsit şi un obiect care ar fi putut fi un vas de noapte. Camera era luminată de o mică fereastră aflată în partea de sus. Nu există urme de decoraţiuni murale.

Gabriel Zuchtriegel, directorul parcului arheologic Pompeii: „Ne putem imagina aici servitorii, sclavii care lucrau în această zonă și veneau să doarmă aici noaptea. Două dintre paturi sunt ceva mai mari, de aproximativ 170 de centimetri, drept urmare erau ale adulților, iar unul este mai mic, de aproximativ 140 de centimetri și de aceea ne gâdim că a fost destinat unei fetițe sau unui băiețel, probabil încăperea era pentru o familie mică de sclavi, dar nu știm încă asta cu certitudine”.

Aceasta este o „mărturie unică” despre cum trăiau „cei mai slabi din societatea antică”, a mai adăugat arheologul. Camera ar fi aparținut sclavilor care se ocupau de întreţinerea carului stăpânilor.

Gabriel Zuchtriegel, directorul parcului arheologic Pompeii: „Știm cu siguranță că cei de aici duceau o viață în condiții precare. În cameră erau și amfore, un ham și un căpăstru pentru cai, iar rezemat de unul dintre paturi se află ceea ce pare a fi osia unei căruțe, poate căruța descoperită aici în apropiere”.

''Nu ne aşteptam să găsim o astfel de cameră. Cu toate acestea, treceam adesea pe lângă ea", a remarcat Zuchtriegel, având în vedere că în apropiere au fost descoperite rămăşiţele celor trei cai, în 2018.

Oraşul antic Pompei se află la poalele vulcanului Vezuviu. În timpul erupţiilor din anul 79 d.Hr., cenuşa, noroiul şi lava au îngropat aşezările şi au conservat parţial oraşul.

Pompei a fost redescoperit în secolul al XVIII-lea. Şantierul de săpături este una dintre cele mai populare atracţii turistice din Italia şi scoate la iveală în mod repetat descoperiri senzaţionale.