De ce femeile trăiesc mai mulţi ani decât bărbații, deși sănătatea lor e mai precară
La nivel mondial, există diferenţe substanţiale între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte sănătatea, cu progrese limitate în ceea ce priveşte reducerea diferenţelor în materie de sănătate în ultimele trei decenii, potrivit studiului care examinează impactul celor 20 de cauze principale de boală din lume.
Constatările au fost publicate în revista Lancet Public Health, fiind citate de The Guardian.
Cercetătorii au constatat că afecţiunile care nu sunt fatale şi care provoacă boli şi dizabilităţi, cum ar fi problemele musculo-scheletice, problemele de sănătate mintală şi tulburările de cap, afectează în special femeile.
În acelaşi timp, bărbaţii sunt afectaţi în mod disproporţionat de afecţiuni care cauzează moartea prematură, cum ar fi bolile cardiovasculare, bolile respiratorii şi hepatice, Covid-19 şi accidentele rutiere.
Diferenţele de sănătate dintre femei şi bărbaţi continuă să crească odată cu vârsta, lăsând femeile cu niveluri mai ridicate de boală şi dizabilitate pe tot parcursul vieţii, deoarece ele tind să trăiască mai mult decât bărbaţii.
Autorul principal al studiului, dr. Luisa Sorio Flor de la Institutul pentru Metrici şi Evaluare în Sănătate (IHME), Universitatea din Washington, a declarat: „Acest raport arată în mod clar că, în ultimii 30 de ani, progresul global în domeniul sănătăţii a fost inegal”.
„Femeile au o viaţă mai lungă, dar trăiesc mai mulţi ani cu o stare de sănătate precară, înregistrându-se progrese limitate în ceea ce priveşte reducerea poverii afecţiunilor care duc la îmbolnăvire şi invaliditate, ceea ce subliniază nevoia urgentă de a acorda o mai mare atenţie consecinţelor non-fatale care limitează funcţia fizică şi mentală a femeilor, în special la vârste înaintate. În mod similar, bărbaţii se confruntă cu o povară mult mai mare şi în creştere a bolilor cu consecinţe fatale”.
Studiul reprezintă, de asemenea, un apel pentru ca ţările să îşi sporească raportarea datelor privind sexul şi genul, a declarat Sorio Flor. „Momentul este potrivit pentru acest studiu şi pentru acest apel la acţiune - nu numai din cauza locului în care se află acum dovezile, ci şi pentru că Covid-19 ne-a reamintit în mod clar că diferenţele de sex pot avea un impact profund asupra rezultatelor în materie de sănătate”.
„Un punct cheie pe care studiul îl evidenţiază este modul în care femeile şi bărbaţii diferă în ceea ce priveşte mulţi factori biologici şi sociali care fluctuează şi, uneori, se acumulează în timp, ceea ce face ca aceştia să se confrunte cu sănătatea şi boala în mod diferit în fiecare etapă a vieţii şi în diferite regiuni ale lumii. Provocarea de acum este de a concepe, implementa şi evalua modalităţile de prevenire şi tratare a principalelor cauze de morbiditate şi mortalitate prematură în funcţie de sex şi gen, de la o vârstă fragedă şi în rândul unor populaţii diverse”.
Studiul a analizat disparităţile dintre bărbaţi şi femei în cele 20 de cauze principale de îmbolnăvire şi deces, la diferite vârste şi regiuni.
Cercetarea de modelare a utilizat date din Studiul Global Burden of Disease 2021 şi nu a inclus afecţiuni de sănătate specifice fiecărui sex, cum ar fi afecţiunile ginecologice sau cancerele de prostată.
Analiza estimează că, pentru 13 din primele 20 de cauze de boală şi deces, inclusiv Covid-19, leziuni rutiere şi o serie de boli cardiace, respiratorii şi hepatice, rata a fost mai mare la bărbaţi decât la femei în 2021.
Dintre afecţiunile evaluate, concluziile au sugerat că cele mai mari contribuţii care dezavantajează femeile sunt durerile lombare, tulburările depresive, durerile de cap, tulburările de anxietate, tulburările osoase şi musculare, boala Alzheimer şi alte demenţe, precum şi HIV şi SIDA.
Studiul a constatat că aceste afecţiuni contribuie la îmbolnăvire şi la dizabilităţi pe tot parcursul vieţii, spre deosebire de cele care duc la moarte prematură.
Analiza a fost limitată la date privind femeile şi bărbaţii şi nu a putut produce estimări pentru grupuri de genuri sau de sexe diferite, subliniind necesitatea de a dispune de mai multe date care să acopere spectrul de sex şi gen.