Cum arată și când apar valurile pătrate, cele mai periculoase valuri de la mare

Galerie foto

Aceste formațiuni stranii sunt un adevărat coșmar pentru oamenii care doresc să facă o baie liniștită. Iată ce sunt acestea, cum arată și când apar.

Ce sunt valurile pătrate și când apar

O excursie la litoral pentru o vacanță la malul mării este visul multora. Puține lucruri se compară cu bucuria de a te relaxa la soare, simțind nisipul cald între degete și valurile blânde care se sparg de țărm. Cu toate acestea, oricât de idilic ar părea, nu trebuie să uiți niciodată de siguranță atunci când mergi în apă. Fii atent la valuri și nu te întoarce niciodată cu spatele la apă.

Deși poate că știi câte ceva despre curenții rip și schimbările mareelor, s-ar putea să nu fii conștient de pericolele valurilor pătrate. Da, acest fenomen este real și cu adevărat uimitor, dar este și unul dintre cele mai înfricoșătoare lucruri pe care le poți experimenta în apa mării sau în apa oceanului.

Cunoscute și sub denumirea de „mare încrucișată”, valurile pătrate apar atunci când două valuri se întâlnesc pentru a forma un pătrat, adesea asemănându-se cu un model de tablă de șah. Așa cum a explicat Agenția Spațială Europeană în 2010, „Condițiile sunt destul de comune în ocean și apar atunci când un val de vânt și un val de swell, sau două sisteme de swell, coexistă”. Aceasta a subliniat un studiu din 2004 care a arătat că „un procent mare de accidente navale au avut loc în stări de mare încrucișată”, scrie Travelandleisure.com.

HowStuffWorks a explicat mai departe că aceste valuri pătrate sunt destul de rare, dar atunci când apar, se găsesc de obicei în zonele de coastă. Un loc ideal pentru a le vedea de la o distanță sigură este de-a lungul coastei de vest a Franței, pe Île de Ré.

Aceste mări încrucișate pot forma valuri de până la 10 picioare înălțime, precum și crea modele unice de vânt, făcând dificilă navigarea pentru marinari și înotul pentru cei aflați în apă. Așadar, deși sunt rare, dacă te întâlnești cu astfel de valuri, evită să ieși cu barca sau să înoți în mări potențial agitate. În schimb, alege să te relaxezi pe nisip sau doar să te bălăcești în ape puțin adânci pentru a te răcori și așteaptă condiții mai bune pentru a te bucura de ocean în siguranță.

Dacă ești în apă, s-ar putea să nu recunoști modelul de grilă al valurilor. Ce vei observa este că valurile devin mult mai mari și vei simți că înoți împotriva a doi curenți concurenți. Cel mai bine este să nu înoți prea departe de la început și să ieși din apă imediat ce valurile încep să devină prea puternice. Valurile pătrate reprezintă, cel mai des, un pericol pentru bărcile și navele aflate mai departe de țărm. Așadar, dacă vrei să rămâi în siguranță, nu sta în ape adânci.

Cele mai periculoase valuri de la Marea Neagră

Cele mai periculoase valuri de la Marea Neagră nu sunt neapărat cele mai mari, ci mai degrabă curenții puternici și imprevizibili asociați cu acestea.

Iată câteva dintre cele mai periculoase tipuri de valuri și curenți din Marea Neagră:

Curenții rip: Acești curenți se formează în apropierea țărmului și se îndreaptă cu putere spre larg. Ei pot trage înotătorii în larg foarte rapid, chiar și pe cei experimentați. Curenții rip sunt deosebit de periculoși în zonele cu plaje deschise și neprotejate, conform Telegrafonline.ro.

Valurile înalte și hula: În timpul furtunilor sau al condițiilor meteorologice nefavorabile, Marea Neagră poate produce valuri foarte înalte și puternice. Acestea pot fi periculoase atât pentru înotători, cât și pentru ambarcațiuni. Hula, sau valurile reziduale, pot persista și după ce furtuna s-a calmat, reprezentând în continuare un risc.

Valurile pătrate (cross sea): Deși mai rare, aceste valuri pot fi extrem de periculoase din cauza curenților imprevizibili pe care îi generează. Ele se formează atunci când două sisteme de valuri se întâlnesc în unghiuri diferite, creând un model neobișnuit de pătrate pe suprafața apei.

Aproximativ 30 de turiști se îneacă anual în Marea Neagră din cauza curenților rip

Cercetările recente efectuate pe litoralul românesc indică faptul că decesele prin înec în perioadele cu valuri sunt cauzate în principal de curenții rip sau de ruptură, un fenomen puțin cunoscut de publicul larg. Conform statisticilor autorităților române, aproximativ 30 de persoane mor anual pe litoralul Mării Negre din cauza acestor curenți.

Aceste informații sunt prezentate într-un studiu amplu desfășurat pe zeci de kilometri de plaje de pe litoralul românesc, coordonat de Florin Tătui, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geografie a Universității din București și membru al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe a Universității din București.

Studiul, intitulat RORIP, a fost utilizat pentru a preda informații despre acești curenți la Facultatea de Geografie din București în ultimii 10 ani. Curenții de ruptură se caracterizează prin orientarea lor dinspre plajă spre larg, tragând oamenii în larg fără a-i scufunda.

Principala cauză a apariției curenților rip sunt “breșele topografiei submerse”. Mai exact, canalele formate pe fundul mării permit apei să se retragă rapid spre larg, generând o turbulență de suprafață pe sectoare de câțiva metri.

“Cum se formează mai exact? În condițiile în care valurile se sparg, de exemplu în timpul unei furtuni ușoare când turiștii pot intra în apă fără a fi arborat steagul roșu al salvamarilor, valurile creează un gradient de presiune orientat către larg. Acest gradient se descarcă apoi în mare prin zonele cu cea mai mică rezistență, reprezentate de breșe sau canale de scurgere în relieful submers”, explică conferențiarul Tătui într-un film informativ postat online.

Specialistul oferă și date statistice despre litoralul românesc al Mării Negre: “Prin analiza pattern-urilor de formare a curenților rip, pe baza imaginilor satelitare de mare rezoluție, am concluzionat că, din aproximativ 34 de sectoare de plaje analizate între Năvodari și Vama Veche, totalizând aproximativ 40 de kilometri de țărm, aproximativ 55% din aceste plaje sunt frecvent afectate de curenții rip, în timp ce aproximativ 19% sunt afectate ocazional.”

Într-o altă filmare explicativă, a fost folosită vopsea ecologică stridentă pentru a evidenția traseul curenților rip:

“Curenții rip de pe plajele românești sunt destul de puternici, dezvoltând viteze medii de aproximativ 0,4-0,5 metri pe secundă (mps), cu viteze maxime instantanee de 1,5-1,6 mps. Pentru comparație, un înotător obișnuit cu experiență înoată cu aproximativ 0,8 mps, un înotător olimpic cu aproximativ 2-3 mps, iar viteza de curgere a apei într-un râu de munte este de aproximativ 1-2 mps. A înota împotriva unui astfel de curent este ca și cum ai încerca să înoți într-un râu de munte în amonte, practic imposibil”, spune Tătui.

Majoritatea covârșitoare a oamenilor care se îneacă la Marea Neagră sunt prinși în curenți rip în timpul furtunilor, ignorând interdicțiile salvamarilor. Oamenii se panichează din cauza vitezei cu care sunt trași în larg, încearcă să înoate spre țărm, obosesc, sunt copleșiți fizic și se îneacă.

“Lățimea curenților rip pe plajele românești este în medie de aproximativ 20-30 de metri, dar poate ajunge până la 60-70 de metri. Acești curenți se dezvoltă până la distanțe de 150 de metri de linia apei, la adâncimi de aproximativ 3-3,5 metri. Frecvența și intensitatea maximă a curenților rip apar pe direcții între nord-est și sud-est, mai ales când valurile depășesc 0,5 metri și, în special, 0,8-1 metri”, adaugă cercetătorul.

Echipa lui Tătui a elaborat și un ghid succint pentru turiștii care merg la Marea Neagră.

“Dacă sunteți prinși într-un curent rip, rămâneți calmi, nu vă agitați și încercați să plutiți. Agitați mâinile și strigați după ajutor. Înotați paralel cu plaja până când simțiți că nu mai sunteți trași în larg și apoi înotați spre țărm. Dacă intenționați să ajutați pe cineva aflat în pericol, asigurați-vă că aveți un obiect plutitor și anunțați salvamarul”, sfătuiește profesorul.

Fenomenul curenților rip este întâlnit la nivel mondial. În Statele Unite, există campanii de informare puternice pe plaje, cu panouri de avertizare. În România, pericolul este puțin cunoscut. Un salvamar estimează că doar 1% din populație știe despre existența lor, iar cercetătorul Tătui crede că doar câteva sute de oameni din toată țara înțeleg pericolul.

“Sectoarele de plajă cele mai afectate de curenții rip pe litoralul românesc al Mării Negre sunt Eforie Nord, Costinești, sectorul 2 Mai, sectorul Jupiter-Venus și bariera din sectorul Saturn. Din păcate, în medie, anual, aproximativ 30 de persoane mor din cauza înecului provocat de acești curenți rip”, precizează Tătui.