"Revoluţia în traficul din Bucureşti" ar putea fi adusă, de fapt, de criza COVID-19
Criza din sănătate ar putea aduce schimbări și în transportul public.
Ca să evite aglomerația din autobuze sau metrou, unii s-au orientat către mijloace de transport pe două roți, fenomen întâlnit în toată Europa. Poți păstra mai bine distanța socială, dacă mergi pe bicicletă. Doar că noi suntem codași în privința infrastructurii. Bicicliștii cer mai multe piste și, foarte important, mai bine făcute.
De când s-au relaxat restricțiile, Calea Victoriei este plină de bicicliști și de oameni pe trotinete. Mulți preferă această variantă, în locul autobuzelor, de pildă.
Femeie: „Pe mine mă avantajează că nu sunt într-un spațiu închis cu alte persoane și mă mișc și un pic mai repede. Înainte nu prea mergeam, acum zilnic o folosesc.”
Bărbat: „Acum cu atât mai mult e mai bine, ca să eviți mai mult transportul public și aglomerația.”
Și vânzările de biciclete au crescut, potrivit magazinelor de specialitate. În acest sfârșit de săptămână chiar s-a stat la coadă. Oamenii speră și la mai multe piste de biciclete în orașe.
Femeie: „Ar trebui să fie mai multe și mai bine protejate, să aibă mai multă protecție.”
Reporter: „Cum ar trebui să fie?”
Femeie: „De exemplu, cum e aici, mașinile să nu poată intra pe pistă. Sunt foarte multe locuri unde mulți parchează sau merg chiar pe pista de biciclete.”
Bărbat: „E și periculos, pentru că nu sunt piste amenajate peste tot, șoferii nu mereu te respectă și trebuie multă grijă.”
Asta spun și 71 de asociații neguvernamentale din România care au făcut o petiție oficială prin care cer Guvernului să aprobe un act normativ în acest sens. Documentul le impune autorităților locale reguli clare atunci când fac piste de biciclete.
Marian Ivan, OPTAR: „Dacă oamenii nu pot folosi, infrastructura e degeaba, fonduri aruncate pe geam. Știm de cât spațiu are nevoie o bicicletă ca să treacă pe lângă altă bicicletă, lucruri elementare. Știm ce lățime are un om în umeri sau ce lățime are o bicicletă. În funcție de asta ne dăm seama care ar trebui să fie lățimea pe care ar trebui să o aibă infrastructura.”
De exemplu, o pistă din nordul Bucureștiului are aproximativ un metru lățime. Mult prea puțin, spun experții, în condițiile în care un biciclist ar trebui să ridice mâna, atunci când semnalizează, deci ar putea ușor accidenta pe cineva. O pistă ar trebui să aibă o lățime de cel puțin un metru și jumătate pe sens și nu ar trebui să fie pe trotuar, ci pe carosabil.
Primăria Capitalei face acum patru trasee noi pentru biciclete, însă până acum doar o pistă a fost gata, de aproape opt km, între Piața Victoriei și Șoseaua Pipera. La final, ar urma să fie 47 de km.
Acestea ar putea fi folosite și de cei care preferă să meargă pe trotinete.
Luca Mateescu, Lime: „Oamenii țin mai mult o trotinetă, merg mai mult cu ea.”
Interesul a crescut și pentru motociclete ori scutere, mai ales că anul acestea au fost incluse în programul Rabla.
Răzvan Pavel, Asociația autoDNA: „A venit că o soluție mănușă în momentul de față, dacă îți cumperi un scuter sau o motocicletă electrică poți să ajungi la un discount de până la 7000 de lei.”
Pentru a intra în program, solicitanții trebuie să dea la schimb o mașină veche, poluantă.
 (5).webp)
