Pentru prima oară după 5 ani România nu mai e liderul UE la cheltuielile cu bugetarii ca pondere din venituri. E pe locul doi
România a coborât, după cinci ani în care a fost lider, pe poziția a doua în UE în funcție de cât cheltuiește statul, din ceea ce colectează la buget, pentru plata salariilor angajaților din sectorul public, arată calculele realizate de Profit.ro.
Statele UE, cu câteva excepții, și-au consolidat anul trecut finanțele publice la acest capitol, în contextul în care inflația accelerată a majorat veniturile statelor mai rapid decât au fost crescute salariile angajaților bugetari. România, cu cea mai gravă situație din UE timp de mai mulți ani, a consemnat cea mai amplă corecție din UE, astfel că, la fiecare 100 de lei colectați la bugetul statului anul trecut, pentru salarii s-au dus 29,5 lei, față de 33,8 lei în 2021.
Malta a înregistrat anul trecut cea mai mare pondere a cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor bugetare - 30,9%, urmată de România - 29,5%, Letonia - 29,4%, Lituania - 28,3%, Danemarca - 28,2%.
Majoritatea politicienilor și a sindicaliștilor raportează anvelopa salarială la PIB, la valuarea anuală a economiei. Eurostat, însă, preferă ca indicator Veniturile bugetare, respectiv cât anume încasează acel stat, prin taxe și impozite, din economie. De exemplu, România are venituri bugetare, istoric, de circa 32% din PIB, în timp ce media UE este de 44% la sută. Simplu spus, la același PIB teoretic, statul român încasează cu un sfert mai puțin decât media europeană, în mare parte datorită evaziunii fiscale.
Eurostat preferă astfel să raporteze cheltuielile efective la veniturile reale, la cât are disponibil de cheltuit bugetul, nu la valoarea economiei.
România, raiul bugetarilor
În 2007 salariie din sectoarele privat și public se situau cam la același nivel, adică la 1.300 de lei salariu brut. În perioada 2008-2010 (în plină criză economică), angajații din sectorul public primeau până la 2.500 de lei brut, în timp ce salariații din sectorul privat nu încasau mai mult decât 1.800 de lei brut, conform datelor centralizate de către Consiliul Fiscal.
În 2009, în plină criză economică, România ocupa poziția a opta în ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu salariile angajatilor din sectorul public in veniturile totale.
În timp ce, în 2021, România cheltuia cea mai mare parte din venituri pe lefurile angajaților din sectorul bugetar, motorul economic al Uniunii Europene, Germania, se afla pe ultimul loc în clasament, respectiv cu cea mai mică pondere din venituri folosită pentru salariile aparatului bugetar, de doar 16% în 2021, conform unei analize ȘtirileProTV.ro, pe baza datelor Consiliului Fiscal, ale Ministerului de Finanțe și ale Institutului Național de Statistică.
 (5).webp)
