Bani în schimbul mașinilor mai vechi de 15 ani. Ministrul Mediului se gândește și la un sistem de supra-impozitare
Românii cu maşini mai vechi de 15 ani ar putea să primească bani ca să renunţe la ele.
În caz contrar, ministrul Mediului spune că aceştia vor fi supra-impozitați, deoarece sunt o sursă de poluare importantă. Măsurile ar putea fi luate, în special, în zonele în care calitatea aerului lasă de dorit. Ecologiştii cred însă că proiectul trebuie aplicat peste tot în ţară. Altfel, responsabilitatea ar putea fi pasata de la autorităţile centrale la cele locale.
În acest moment, România este printre puţinele țări din Europa care nu descurajează înmatricularea rablelor, spune ministrul Mediului.
Numărul de maşini vechi a crescut mult de când a fost eliminată taxa auto.
În acest moment, sunt înmatriculate 7.2 milioane de maşini în România. Este vorba de un parc vechi, cu multe maşini vechi şi foarte vechi. 3.4 milioane au mai puţin de 15 ani. În schimb, 3.8 milioane de autoturisme sunt mai vechi de 16 ani, ceea ce reprezintă peste 50% din parcul auto.
Comisia Europeană a solicitat României să descurajeze înmatricularea maşinilor de peste 15 ani, iar ministrul Mediului propune o taxă în acest sens, la cumpărarea lor.
În plus, ar fi plătit şi un impozit pentru deţinerea de maşini vechi. Cuantumul nu a fost stabilit încă. Tanczos Bârna se gândeşte însă şi cum să-i încurajeze pe români să renunţe la vechituri.
Ar putea fi preluat modelul unui sistem aplicat în oraşul Sfântul Gheorghe din Covasna. Acolo, cei cu maşini înmatriculate în municipiu de mai mult de 10 ani primesc 3.000 dacă le casează.
Czimbalmos Kozma Csaba, administratorul public Sfântul Gheorghe: „Am casat deja 300 de maşini."
Spre deosebire de Rabla, oamenii nu sunt obligaţi să-şi ia autoturisme noi în schimbul acestor bani. Ministrul Mediului crede că la nivel naţional, suma ar trebui corelată cu valoarea de piaţă a maşinii. Sistemul de taxare şi de bonusuri ar urma să se aplice în oraşele aglomerate.
Barna Tanczos, ministrul mediului: „Nu este corect ca taxa de poluare să fie plătită şi în vârf de munte, în Munţii Făgăraş, unde nu avem probleme cu poluarea aerului, şi să fie plătită şi în Bucureşti"
Ecologiştii nu sunt de acord.
Alin Tănase, Greenpeace: „Se pasează responsabilitatea de la autorităţile centrale, la autorităţile locale."
Ecologiştii dau şi exemplul taxării maşinilor în Bucureşti prin intermediul vinietelor de acces în zonele centrale. Primăria a renunţat în 2019 la proiect.
 (5).webp)
